Prețuri în creștere în marile centre universitare
Perioada premergătoare noului an academic aduce chirii mai mari în principalele centre universitare ale țării, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. București și Cluj-Napoca se mențin în fruntea clasamentului celor mai scumpe orașe, bugetul mediu lunar necesar pentru închirierea unui apartament cu 1, 2 sau 3 camere apropiindu-se de 600 de euro. În Cluj-Napoca, chiria medie solicitată este de 599 de euro, în timp ce în București aceasta ajunge la 593 de euro. Media calculată pentru zece orașe analizate este de 536 de euro, polul opus fiind Arad, cel mai ieftin centru urban din eșantion, cu o medie de 350 de euro.
Creșterea prețurilor este susținută de o cerere mai intensă din partea potențialilor chiriași. Numărul de contactări pentru anunțurile de închiriere a crescut cu 45%, iar vizualizările acestora cu 32%. Comparativ cu anul anterior, contactările sunt cu 10% mai multe, iar vizualizările au un avans de 12%. Această dinamică reduce marja de negociere pentru chiriași și semnalează o absorbție mai rapidă a ofertei. Financiarul Presiunea asupra bugetelor este accentuată de contextul economic general: doar 5,6% din totalul salariaților din România (297.347 de persoane) câștigă peste 2.000 de euro net lunar, prag la care o chirie de 500-600 de euro este considerată suportabilă. Pentru restul angajaților, o astfel de sumă consumă o parte considerabil mai mare din venit, în condițiile în care inflația anuală de 9,2% în luna iunie continuă să erodeze puterea de cumpărare.
Evoluție neuniformă a prețurilor în Capitală
În București, chiria medie de 593 de euro, în creștere cu 2% față de anul trecut, maschează diferențe importante între sectoare. Pentru garsoniere, prețurile variază între 390 de euro în Sectorul 2 și 450 de euro în Sectorul 1. Cea mai mare scumpire anuală a fost în Sectorul 5, unde chiria medie a urcat cu 14%, până la 400 de euro. Pe segmentul apartamentelor cu două camere, chiriile se încadrează între 500 de euro în Sectorul 4 și 650 de euro în Sectoarele 1 și 2. Sectorul 2 a consemnat aici cea mai mare creștere anuală, de 8%, în timp ce Sectorul 1 a înregistrat o corecție de 3%. Apartamentele cu trei camere pornesc de la 600 de euro în Sectorul 6 și ajung la 1.150 de euro în Sectorul 1. Cea mai abruptă majorare anuală s-a înregistrat tot în Sectorul 2, cu un avans de 17%, până la o medie de 1.000 de euro.
Cluj-Napoca rămâne lider, iar piața națională este fragmentată
Cluj-Napoca, cea mai scumpă piață din analiză, prezintă o evoluție diferită în funcție de tipul locuinței. Garsonierele s-au ieftinit cu 5%, ajungând la 400 de euro, apartamentele cu două camere au stagnat la 599 de euro, iar cele cu trei camere s-au scumpit cu 3%, până la 749 de euro. Alte orașe mari arată o piață și mai fragmentată. În Constanța, garsonierele s-au scumpit cu 10% (350 de euro), apartamentele cu două camere au rămas la 500 de euro, iar cele cu trei camere au scăzut cu 7% (650 de euro).
Piețele din Iași, Brașov și Sibiu au rămas stabile comparativ cu anul anterior. În Iași, chiriile sunt de 350 de euro pentru o garsonieră, 450 de euro pentru două camere și 550 de euro pentru trei camere. În Brașov, valorile sunt 350, 500 și 650 de euro, iar în Sibiu, 300, 400 și 500 de euro pentru aceleași categorii de apartamente. În Timișoara, garsonierele au stagnat la 300 de euro, dar apartamentele cu două camere s-au scumpit cu 5% (450 de euro), iar cele cu trei camere cu 2% (500 de euro). În Oradea, garsonierele au urcat cu 7%, la 300 de euro, în timp ce apartamentele cu trei camere au scăzut cu 8%, la 460 de euro. Aradul se confirmă ca fiind cea mai accesibilă piață, cu chirii de 230 de euro pentru garsoniere (-2%), 350 de euro pentru două camere (-4%) și 450 de euro pentru trei camere (+7%).
Aceste discrepanțe regionale au un impact direct asupra mobilității forței de muncă și a strategiilor de recrutare ale companiilor. Diferența de cost lunar pentru chirie între București sau Cluj-Napoca și Arad depășește 240 de euro. Astfel, pentru a atrage personal calificat în orașele scumpe, angajatorii trebuie să includă în pachetele salariale compensații care să acopere acest decalaj.
