Președintele american Donald Trump a anunțat un acord privind dezarmarea grupării Hamas și reconstrucția Fâșiei Gaza, însă atât Israelul, cât și Hamas contestă existența unei înțelegeri finale. Pentru piețele internaționale, acest decalaj între un anunț politic și un plan concret este esențial, deoarece stabilitatea regională, care ar putea reduce presiunea asupra prețului energiei și a lanțurilor de aprovizionare, depinde de un acord funcțional, în prezent disputat.
Planul, parte a unei inițiative de pace în 20 de puncte, a fost mediat de Egipt, Qatar și Turcia. Acesta prevede un proces de dezarmare și eliminare a infrastructurii militare a Hamas, inclusiv tuneluri și depozite, care ar urma să dureze între 200 și 350 de zile. O primă etapă implică predarea armelor de către poliția din Gaza în următoarele două săptămâni, însă această măsură nu acoperă armamentul greu și nici majoritatea militanților, ceea ce îi limitează impactul operațional imediat.
Proiectul, conform informațiilor publicate de Financiarul, propune instalarea unui nou guvern tehnocrat palestinian, condus de fostul premier britanic Tony Blair. Acesta ar urma să administreze Fâșia Gaza și să coordoneze reconstrucția alături de un organism numit „Consiliul pentru Pace”. După finalizarea dezarmării, planul stipulează retragerea forțelor israeliene, iar securitatea ar fi asigurată de o „Forță Internațională de Stabilizare”, în colaborare cu poliția palestiniană.
Condiții contradictorii blochează acordul
Implementarea planului este blocată de condițiile fundamental opuse ale celor două părți. Ghazi Hamad, membru al echipei de negociere a Hamas, a respins premisa de bază, declarând că organizația „nu va face niciun pas privind dezarmarea înainte ca armata israeliană să se retragă din Fâșia Gaza”.
De cealaltă parte, un oficial israelian a afirmat că proiectul a fost respins deoarece nu îndeplinește condiția demilitarizării totale a enclavei înainte de inițierea oricărui proces politic. Acest conflict de secvențiere, Hamas cere retragerea înainte de dezarmare, iar Israelul cere dezarmarea înainte de orice pas politic, reprezintă principalul obstacol. Poziția este întărită de premierul Benjamin Netanyahu, care a afirmat că Israelul intenționează să mențină controlul asupra a aproximativ 70% din teritoriul Fâșiei Gaza, o declarație ce contravine ideii de retragere completă.
Președintele Trump a încercat să sublinieze beneficiile acordului: „Acest acord este un pas critic pentru ca Gaza să fie în cele din urmă guvernată de un nou guvern palestinian, care va lucra îndeaproape cu Consiliul pentru Pace pentru a ajuta poporul palestinian. În același timp, Israelul va beneficia de securitatea pe care o merită, Gaza nemaifiind folosită ca bază pentru atacuri teroriste”. Cu toate acestea, planul nu clarifică aspecte esențiale precum mecanismele de verificare a dezarmării, sursele de finanțare pentru reconstrucție sau componența viitoarei forțe internaționale.
Anunțul vine la nouă luni după un armistițiu semnat la Sharm el Sheikh, în Egipt. Recent, Hamas și-a dizolvat guvernul din enclavă pentru a pregăti transferul puterii către un comitet tehnic susținut de ONU, ca parte a acordului de încetare a focului. În ciuda acestor mișcări diplomatice, conflictul continuă în teren. Joi, lovituri aeriene israeliene au ucis cel puțin șase palestinieni, inclusiv doi copii. Potrivit surselor medicale din Gaza, războiul început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 a provocat moartea a cel puțin 73.000 de palestinieni.
