Personalul din sistemul sanitar a declanșat o grevă generală pe termen nelimitat, începând cu 28 iulie, în sute de spitale din țară. Protestul afectează direct pacienții care aveau programări la consultații în ambulatoriu, investigații care nu reprezintă urgențe și intervenții chirurgicale planificate, acestea fiind amânate sau reprogramate. Acțiunea de protest este prima grevă generală din acest sector din ultimii zece ani.
Sindicatele au dat asigurări că serviciile medicale esențiale nu vor fi întrerupte. Astfel, unitățile de primiri urgențe (UPU), secțiile de terapie intensivă, blocurile operatorii pentru cazurile urgente, secțiile de neonatologie, dializă, nefrologie, gastroenterologie și cardiologie funcționează. De asemenea, activitatea nu este oprită în centrele de transfuzii, laboratoarele medicale și farmaciile din spitale.
Reprezentanții sindicali insistă că acțiunea lor nu este îndreptată împotriva pacienților. „Acest conflict de muncă nu este împotriva pacienților. Încercăm să asigurăm toate serviciile esențiale și activitățile de urgență, adică intervențiile, tratamentele și explorările absolut necesare pacienților”, a declarat Iulian Cozianu, președintele Sanitas Iași. La Spitalul Județean de Urgență Bacău, conducerea a confirmat că urgențele sunt preluate, iar pacienții deja internați continuă să primească îngrijiri. Managerul unității, Ion-Marius Savin, a subliniat că există o limită clară: „Pentru mine, există o linie care nu poate fi depășită: siguranța pacientului. Urgențele trebuie tratate, pacienții internați trebuie să primească îngrijirile și tratamentul necesar, iar serviciile medicale esențiale trebuie să continue”.
Revendicarea principală a angajaților din Sănătate vizează noua lege a salarizării. Federația Sanitas acuză că proiectul legislativ a fost elaborat fără consultarea partenerilor sociali și că, în forma actuală, ar duce la reducerea veniturilor personalului medical și auxiliar. De cealaltă parte, reprezentanții autorităților susțin contrariul. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că proiectul nu aparține ministerului pe care îl conduce, ci Ministerului Muncii. Potrivit Jurnalul Național, oficialul a dat asigurări că „veniturile nu vor scădea” și a afirmat că există „deschiderea totală pentru a discuta ceea ce este de discutat”. Această pasare a responsabilității între ministere generează neîncredere în rândul angajaților, care continuă protestul.
Conflictul de muncă are loc într-un context deja tensionat de un deficit cronic de personal, estimat la zeci de mii de angajați la nivelul întregului sistem sanitar. Federația Sanitas a legat explicit greva de această problemă, argumentând că lipsa de personal se traduce printr-o suprasolicitare a angajaților existenți, ture de serviciu mai greu de acoperit și, implicit, mai puțin timp alocat fiecărui pacient. În aceste condiții, sindicaliștii cer oprirea oricărei forme de reducere a veniturilor, susținând că volumul de muncă și responsabilitatea au crescut semnificativ.
Recent, Guvernul a luat măsuri pentru a adresa lipsa de personal, aprobând deblocarea a peste 7.800 de posturi în sistemul sanitar. Separat, Ministerul Sănătății a inițiat un memorandum pentru deblocarea altor 7.000 de posturi. Deși aceste măsuri sunt menite să reducă presiunea din spitale, ele nu rezolvă disputa legată de legea salarizării. Protestul va continua până la prezentarea unui proiect al legii salarizării care să fie negociat cu partenerii sociali.