Ministerul Energiei a infirmat existența unei noi scheme de plafonare a prețului final la gazele naturale pentru aproximativ 3,5 milioane de consumatori casnici. În schimb, o nouă legislație instituie un mecanism de formare a prețului, valabil până la data de 31 martie 2027, care include atât componente fixe, cât și o componentă variabilă, dependentă de piața liberă.
Confuzia a fost generată de o declarație a deputatului PSD Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, care a afirmat că proiectul de lege PLX 535 „va aproba legea de aprobare a ordonanței prin care se plafonează prețul la gaze naturale până anul viitor, în luna aprilie”. Acesta a adăugat că circa 3,5 milioane de consumatori casnici „vor plăti același preț ca și în urmă cu un an de zile”.
Precizările oficiale contrazic însă această interpretare. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat că proiectul legislativ aflat în Camera Deputaților vizează aprobarea Ordonanței de Urgență 12/2026 și nu stabilește o nouă plafonare. „Eu vă pot confirma ca este vorba de aprobarea prin lege a ordonatei care instituie un preț reglementat pentru populație la producători, și nu o nouă schemă de plafonare, nu avem în vedere acest lucru”, a declarat oficialul.
Cum se formează prețul final la gaze
Mecanismul de formare a prețului final, așa cum este el definit de legislația în vigoare, are mai multe componente. O parte dintre acestea sunt fixe: producătorii vând gazele destinate populației cu un preț reglementat de 110 lei/MWh, tarifele pentru transport și distribuție sunt, de asemenea, fixe și stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), iar marja adăugată de furnizor este plafonată la un maximum de 15 lei/MWh.
Pe lângă aceste elemente controlate, prețul final este influențat de o componentă variabilă, care depinde de piața liberă. Aceasta afectează costul de achiziție al furnizorilor, care se reflectă ulterior în factura consumatorului casnic. Adrian Vintilă, consilier al ministrului Energiei, a subliniat că este vorba despre o „confuzie de termeni”. „OUG 12 din 5 martie 2026 nu prevede o plafonare a prețului final, ci presupune un mecanism concret de formare a prețului final”, a explicat acesta. Financiarul El a adăugat că, din cauza componentei de piață liberă, „nu putem vorbi sub nicio formă de o plafonare a prețului final al gazelor naturale și nimeni care cunoaște legislația nu poate promite o valoare maximală a prețului”.
Pentru consumatori, această distincție este esențială în estimarea bugetului pentru sezonul rece 2026-2027. Promisiunea unui preț neschimbat față de anul precedent nu se susține, deoarece mecanismul nu elimină complet riscul transmiterii costurilor din piața liberă. Și pentru furnizori, deși marja le este limitată, presiunea principală vine din costul de achiziție, influențat de o piață energetică europeană considerată tensionată.
Scopul declarat al actualului mecanism este de a menține sub control prețurile și de a evita șocurile bruște în bugetele populației, fără a garanta un preț fix. „Pentru o informare corectă a oamenilor trebuie să le spunem că actualul mecanism ține sub control prețurile la gaze naturale pentru populație si evităm șocuri bruște în bugetele oamenilor”, a mai spus Adrian Vintilă, reiterând componentele fixe ale prețului: 110 lei/MWh la producători, tarife reglementate pentru transport și distribuție și o marjă de furnizare de maximum 15 lei/MWh.
Ordonanța de Urgență 12/2026 se aplică în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027 și succede altor scheme de sprijin, precum OUG 27/2022 și OUG 6/2025, care au expirat la 31 martie 2026. Proiectul de lege PLX 535, aflat în dezbatere parlamentară, are rolul de a aproba prin lege acest mecanism, fără a-l modifica în sensul unei plafonări integrale a prețului final.
