Emiratele Arabe Unite au nominalizat-o miercuri, 21 octombrie 2026, pe Lana Nusseibeh pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Ea intră într-o competiție fără un candidat acceptat de întregul Consiliu de Securitate, în timp ce apărătorii drepturilor omului cer examinarea bilanțului Emiratelor și a acuzațiilor privind implicarea lor în războiul din Sudan.
Succesorul lui António Guterres, fost premier portughez, trebuie ales până la încheierea mandatului acestuia, pe 31 decembrie 2026. Pentru a ajunge la conducerea organizației, Nusseibeh are nevoie de sprijin în Consiliu și de absența unui veto din partea oricăruia dintre cei cinci membri permanenți, inclusiv Franța și Regatul Unit.
„Alteța Sa șeicul Mohammed bin Zayed al-Nahyan, președintele Emiratelor Arabe Unite, a depus nominalizarea”, a anunțat agenția de stat Emirates News Agency în relatarea despre candidatură, preluată de France 24.
Biroul președintelui Adunării Generale nu a confirmat dacă primise documentația obligatorie pentru candidatura Lanei Nusseibeh.
Președintele emiratez Mohammed bin Zayed al-Nahyan și-a motivat alegerea invocând: „experiența profundă a lui Nusseibeh în cadrul Organizației Națiunilor Unite, judecata ei în abordarea provocărilor internaționale actuale și bilanțul muncii sale constructive”, potrivit anunțului agenției.
„Vă contactez în urma anunțului de astăzi privind candidatura Excelenței Sale Lana Nusseibeh la funcția de secretar general al ONU”, a scris Jan Hromadko, director general al Teneo, într-un e-mail către jurnaliști, căruia i-a atașat declarația de viziune a candidatei.
Acuzațiile privind Sudanul însoțesc candidatura
Grupuri independente de experți ai ONU acuză Emiratele că ar fi înarmat și finanțat gruparea paramilitară care luptă împotriva armatei guvernamentale sudaneze. În mai 2025, Amnesty International a raportat că bombe ghidate și obuziere de fabricație chineză folosite de paramilitari ar fi fost reexportate prin Emirate, cu încălcarea embargoului asupra armelor destinat regiunii Darfur.
Guvernul emiratez a respins constatările și a negat furnizarea de arme sau de sprijin militar către oricare dintre părțile războiului. Acțiunea Sudanului împotriva Emiratelor a fost respinsă din lipsă de jurisdicție, adică pentru că instanța nu avea competența să judece cazul. Decizia nu a soluționat acuzațiile de fond.
Nathaniel Raymond, director executiv al Humanitarian Research Lab din cadrul Yale School of Public Health, a avertizat că alegerea lui Nusseibeh ar putea avea consecințe catastrofale pentru activitatea ONU în Sudan, Yemen și în alte zone din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
„Ea are o dublă loialitate, un conflict de interese, între Organizația Națiunilor Unite și un stat pe care ONU însăși îl acuză în mod credibil că a sprijinit direct masacrul de la El Fasher, despre care ONU însăși a stabilit că are «semnele distinctive ale genocidului»”, a declarat Raymond într-un interviu despre candidatură.
El a amintit că săptămâna următoare se împlinește un an de la masacrul din El Fasher, Sudan, și a cerut ca organizația să nu marcheze momentul prin numirea unui oficial al statului pe care îl acuză că a făcut posibilă militar acea atrocitate.
Criticile privesc și situația din interiorul Emiratelor. Raportul Human Rights Watch pentru 2026 descrie limitări severe ale libertăților de exprimare, asociere și întrunire.
Nusseibeh și-a prezentat angajamentele privind exercitarea funcției în declarația de viziune transmisă de Teneo: „Carta nu îi dă secretarului general nici armată, nici vot. Dar funcția, exercitată bine, presupune un alt fel de putere. Independența ei îi permite să îi aducă pe ceilalți la un acord, iar asta depinde de încredere. Voi fi diplomata încăpățânat de optimistă și neobosită care am fost mereu în acest demers…. Nu vor exista excepții pentru prieteni și nici resentimente față de critici”.
Un singur veto poate opri nominalizarea
Procedura de selecție a început oficial cu aproximativ un an în urmă. Consiliul de Securitate recomandă un candidat, iar aprobarea finală revine Adunării Generale, care reunește 193 de state.
Recomandarea cere minimum nouă voturi din cele 15 ale Consiliului, fără veto din partea Statelor Unite, Regatului Unit, Chinei, Franței sau Rusiei. Relația strânsă a Emiratelor cu Washingtonul, inclusiv cu administrația președintelui Donald Trump, poate conta pentru Nusseibeh, însă acceptul american nu înlocuiește acordul celorlalte puteri cu drept de veto.
Un fost diplomat din Sudul global a apreciat că intrarea ei atât de târziu în competiție sugerează încredere în acceptarea candidaturii de către membrii permanenți.
„Lansarea candidaturii ei a fost destul de abilă, iar oamenii din interiorul ONU presupun că și-a asigurat sprijinul puterilor cu drept de veto înainte de a ieși public. Pare că ar putea fi o încoronare”, a declarat Richard Gowan, de la International Crisis Group, despre lansarea candidaturii.
Consiliul a organizat șase voturi indicative, consultări secrete care testează susținerea candidaților fără să constituie alegerea finală. Niciun aspirant nu a obținut consensul. Rebeca Grynspan, fostă vicepreședintă a Costa Rica, a ieșit pe primul loc în cinci dintre aceste consultări.
La scrutinul din 16 octombrie, cei trei candidați aflați în frunte, Grynspan, Carolyn Rodrigues Birkett și Rafael Mariano Grossi, au primit fiecare câte două voturi negative de la membri permanenți. Atunci au fost folosite pentru prima dată buletine diferențiate prin culori, care permit identificarea voturilor favorabile sau nefavorabile ale puterilor cu drept de veto.
Aceste rezultate nu închid automat candidaturile, potrivit unor experți, dar impun negocieri suplimentare pentru depășirea opoziției inițiale.
Rodrigues Birkett, aflată pe locul al doilea, încearcă să convingă Consiliul, în special Statele Unite, că poziția Guyanei față de războiul din Gaza nu i-ar determina deciziile ca secretar general. Guvernul său consideră că Israelul încalcă dreptul internațional în acest conflict.
Experiența la ONU și relațiile cu Israelul îi definesc profilul diplomatic
Nusseibeh a fost prima femeie care a reprezentat Emiratele ca ambasador la ONU, între 2013 și 2024. Numele său circula de mai multe luni ca posibilă candidată. Pentru campanie, ea și-a luat concediu din funcția guvernamentală.
Lana Nusseibeh s-a născut în 1978.
În anunțul candidaturii, diplomata a invocat experiența directă a negocierilor care apropie țări cu poziții profund diferite. Tot ea a avertizat că distanța dintre promisiunile diplomației și rezultatele sale erodează atât încrederea, cât și capacitatea de acțiune.
Tatăl său este de origine palestiniană. Familia Nusseibeh, considerată cea mai veche dinastie musulmană din Ierusalim, a ajuns în oraș în secolul al VII-lea și păstrează cheile unuia dintre principalele locuri sfinte ale creștinismului.
Diplomata are un masterat în studii israeliene și despre diaspora evreiască obținut la SOAS University of London. Deși a criticat uneori dur Israelul, în acord cu poziții răspândite în lumea arabă, a menținut contacte regulate cu comunitatea evreiască internațională.
Mandatul său de ambasador a inclus normalizarea relațiilor dintre Emirate și Israel. Statul emiratez s-a numărat printre primele țări din Orientul Mijlociu care au aderat la Acordurile Abraham.
În perioada 2022-2023, când a reprezentat Emiratele în Consiliul de Securitate, Nusseibeh a fost percepută drept o susținătoare a ajutorului umanitar pentru civilii palestinieni din Gaza, în timpul blocării de către Israel a alimentelor și a altor produse esențiale.
Johnnie Moore, predicator evanghelic american și fost conducător al Gaza Humanitarian Foundation, a salutat candidatura într-o postare pe X, descriind-o drept: „unul dintre puținii diplomați din lume care ar putea trece de Consiliul de Securitate în circumstanțele actuale”.
Lana Nusseibeh may be one of the only diplomats in the world who could get through the Security Council under present circumstances. She comes from one of the few countries that effectively talks to everyone.
She also happens to be one of the most experienced & effective… https://t.co/OgDkAifqbn
— Rev. Johnnie Moore ن (@JohnnieM) October 22, 2026
Brett McGurk, fost consilier de rang înalt pentru securitate națională în administrația Biden, i-a atribuit într-o postare pe X din 21 octombrie un rol decisiv în ajutorul trimis în Gaza. Invocând date ONU, el a afirmat că Emiratele deveniseră cel mai mare furnizor mondial de asistență umanitară pentru acest teritoriu și a apreciat capacitatea candidatei de a lucra cu interlocutori diferiți pentru rezultate concrete.
How did UAE become the largest global provider of humanitarian aid to Gaza, according to UN data? Because of Lana Nussaibeh—a diplomat who knows everyone and works with them to GSD. She would be an inspired choice for this impossible job. https://t.co/p7lkAGJ5rr
— Brett McGurk (@brett_mcgurk) October 21, 2026
Întrebat despre intrarea ei în competiție, Danny Danon, ambasadorul Israelului la ONU, a răspuns pentru Israel & Jewish News – JNS: „După ce António Guterres a avut unul dintre cele mai proaste mandate din istoria Organizației Națiunilor Unite, Statul Israel urmărește îndeaproape cursa pentru alegerea următorului secretar general al ONU”.
„Spre deosebire de Guterres, următorul secretar general trebuie să aibă o busolă morală solidă și să ia măsuri decisive pentru combaterea antisemitismului instituționalizat în cadrul Organizației Națiunilor Unite”, a adăugat ambasadorul.
Noua candidatură schimbă competiția așteptată de America Latină
Nusseibeh devine a patra femeie din cursă. În cei 81 de ani ai organizației, nicio femeie nu a ocupat funcția de secretar general, un dezechilibru pe care această selecție urma să îl corecteze, potrivit unei rezoluții a Adunării Generale.
Ceilalți șase candidați sunt:
- Rebeca Grynspan, fostă vicepreședintă a Costa Rica;
- Carolyn Rodrigues Birkett, din Guyana;
- Rafael Mariano Grossi, din Argentina;
- Olara Otunnu, fost oficial ONU din Uganda;
- María Fernanda Espinosa, din Ecuador, fostă președintă a Adunării Generale;
- Ivonne A-Baki, politiciană din Ecuador.
Michelle Bachelet, care a condus Chile în două mandate prezidențiale, s-a retras la sfârșitul lunii septembrie, după criticile Statelor Unite față de susținerea sa pentru drepturile femeilor. Macky Sall, din Senegal, a părăsit și el recent competiția.
Exista o așteptare neoficială ca următorul secretar general să provină din America Latină și Caraibe. Candidaturile lui Nusseibeh și Otunnu oferă Consiliului opțiuni din afara regiunii.
Ricard Moscoso, reprezentant permanent adjunct al Panama la ONU, țară membră a Consiliului de Securitate, a apărat pe X necesitatea parcurgerii procedurilor de către noii aspiranți: „Puterilor cu drept de veto s-ar putea să nu le pese, dar orice candidat nou va trebui să treacă printr-o rundă cu buletine codificate pe culori, plus examinarea publică din dialogurile Adunării Generale și dialogurile informale ale Consiliului”.
Calendarul următorului vot depinde de intrarea noii candidate în procedură
Candidații deja aflați în cursă au trecut prin audieri publice. Diplomații se așteaptă ca și Nusseibeh să participe la un dialog interactiv înainte de următoarea consultare a Consiliului.
Votul indicativ prevăzut pentru vineri, 23 octombrie, a fost amânat, posibil până în săptămâna următoare, pentru a lăsa Emiratelor timp să transmită documentația obligatorie pentru candidatura anunțată, au declarat surse diplomatice.
Khalilur Rahman, președintele actualei sesiuni a Adunării Generale, ar avea în vedere modalități diferite de desfășurare a viitoarelor dialoguri față de cele precedente.
„Președintele Adunării și-a reiterat angajamentul că orice candidat nou care ar putea apărea va fi prezentat tuturor statelor membre ale ONU, în conformitate cu rezoluțiile relevante privind revitalizarea”, a transmis Melissa Summers, purtătoarea sa de cuvânt, într-un e-mail din 21 octombrie.
