Prețul energiei electrice pentru consumatorii finali ar putea crește semnificativ din toamnă, pe fondul unor oferte deja ridicate pe bursa de profil. Pe piața OPCOM au fost înregistrate oferte de 870-890 de lei pe MWh din partea ELCEN și de 725 de lei pe MWh de la Complexul Energetic Oltenia. Aceste valori, odată transferate în factură, ar putea duce prețul la consumator la un nivel de 1,6-1,7 lei pe kWh.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, conturează două scenarii posibile. Varianta optimistă implică o scumpire de 3-5%, în timp ce scenariul pesimist prevede o creștere de peste 15%. „Într-o situație optimistă o să avem o scumpire de 3-5% a energiei electrice, cea pesimistă este de peste 15%. Dacă ne uităm la ofertele de energie ale Complexului Energetic Oltenia pe OPCOM, o să vedem oferte de 700-800 de lei pe MWh, ceea ce înseamnă la consumatorul final un preț de 1,6-1,7 lei pe kWh”, explică acesta. Totuși, el subliniază că impactul ofertelor de la CE Oltenia este limitat, deoarece „cota CE Oltenia este mică”.
Presiunile asupra prețurilor nu se limitează la piața de electricitate. O analiză a companiei Wood Mackenzie indică un nivel istoric scăzut al rezervelor de gaz ale Europei pentru această perioadă a anului, acestea fiind „doar puțin peste 50%”. În perspectivă, este considerată iminentă o criză a gazelor în iarna 2026-2027, pe fondul blocării strâmtorii Ormuz de către Iran, o situație care ar afecta exporturile de gaze lichefiate din Qatar, un furnizor important pentru Europa. Pe plan intern, Jurnalul Național producția de energie este deja afectată de condițiile meteorologice. Hidroelectrica a confirmat diminuarea producției zilnice la centralele Porțile de Fier I și II din cauza secetei.
Unul dintre principalii factori care influențează costul de producție este taxa pe carbon. Prețul certificatului de CO2, pe care producătorii de energie pe cărbune sau gaze trebuie să îl cumpere, a ajuns la 80 de euro, comparativ cu 2-5 euro în urmă cu 20 de ani. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, impactul este direct vizibil în prețul final. „Dacă am compara o centrală pe cărbune cu randament de 55%, dacă nu am plăti taxa pe carbon costul ar fi de 70-80 euro/MWh, iar cu tot cu certificatul de CO2 este 140-160 euro”, a declarat acesta.
Costurile asociate tranziției energetice contribuie, de asemenea, la creșterea prețurilor. Schemele de susținere pentru energiile regenerabile în România au însumat până acum 15 miliarde de euro, conform aceleiași analize. Expertul avertizează și asupra unor costuri viitoare, precum necesitatea de a schimba invertoarele prosumatorilor sau funcționarea redusă a centralelor pe gaze din cauza stocării în baterii, ceea ce le va crește costurile de operare. „Ne vom trezi că centralele pe gaze vor funcționa mai puțin din cauza bateriilor, drept pentru care prețul va fi mai mare”, a adăugat Chisăliță.
În viziunea președintelui Asociației Energia Inteligentă, energia regenerabilă a fost concepută ca o soluție intermediară, obiectivul final al tranziției energetice fiind energia nucleară. „Dacă ne uităm la ce scriau cărțile în anii 80-90, energia regenerabilă a fost mereu gândită ca un intermediar până când nuclearul va deveni dominant. Și va fi, acesta va fi viitorul”, a concluzionat acesta.
