Companiile din România se confruntă cu posibilitatea unor creșteri semnificative ale prețurilor la energie electrică pentru iarna 2026-2027. O mare parte din contractele de pe piața liberalizată, semnate pe un an în august 2025, ajung acum la scadență, iar noile oferte de la furnizori ar putea fi mai mari cu procente cuprinse între 3-5%, într-un scenariu optimist, și 15-20%, într-o variantă pesimistă.
Aceste majorări sunt determinate de costurile ridicate pe care furnizorii le-au suportat în ultimele șase luni. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică faptul că noile oferte țin cont de evoluția recentă a pieței. „Anul trecut, liberalizarea pieței de energie s-a făcut în august. Majoritatea contractelor au fost pe un an. Suntem în situația ca anumite companii de furnizare a energiei electrice să trimită oferte care țin seama de istoricul anului respectiv. Ce am avut noi în ultimele șase luni? Am avut al doilea cel mai mare PZU (piața pentru ziua următoare, n.r.) din Europa, după Italia”, a precizat Chisăliță.
Contextul european a contribuit direct la această situație. Valul de căldură și seceta au redus producția de energie pe continent și au creat dificultăți în echilibrarea sistemului energetic regional. Aceste presiuni din piața spot (tranzacții pe termen foarte scurt) se reflectă acum în bugetele de achiziție pe termen lung ale furnizorilor, care încearcă să recupereze costurile la reînnoirea contractelor.
Problema prețului la electricitate este agravată de situația de pe piața gazelor naturale, care este prognozată a fi mai tensionată în iarna 2026-2027 decât în sezonul precedent. Dumitru Chisăliță subliniază că riscurile nu sunt izolate, ci provin din suprapunerea factorilor de presiune de pe ambele piețe. „Nivelul gazelor înmagazinate în momentul de față atât în lume, cât și în Europa, înseamnă o pondere mult mai mică decât anii trecuți. Or, toate aceste elemente ar putea duce la o iarnă mai grea decât ultima, respectiv un risc mai mare și prețuri mai mari”, a declarat acesta.
Pentru companii, acest lucru înseamnă că reînnoirea contractului de furnizare nu mai poate fi tratată ca o simplă formalitate. Elaborarea bugetelor pe baza costurilor din iarna anterioară devine o ipoteză fragilă. Presiunea se va resimți în special în sectoarele industriale unde costul energiei are un impact direct asupra marjei operaționale și a prețului final al produselor. Potrivit Financiarul, scenariul pesimist schimbă calculele și pentru acoperirea riscurilor (hedging energetic), deoarece privește simultan atât electricitatea scumpă din import, cât și oferta de gaze pentru sezonul rece.
Dumitru Chisăliță a descris un scenariu complex care ia în calcul criza energetică actuală, definită prin „trei săptămâni cu echilibrări la limită, prețuri mari pe energie electrică achiziționată din import, dar și o situație puțin discutată și anume că vom avea depozite de gaze parțial umplute”. Această conjunctură face ca riscul unor costuri suplimentare pentru industrie să fie unul ridicat.
