Vacanțele de aventură atrag noi categorii de români, iar dezvoltarea turismului montan poate aduce încasări pentru cazarea, restaurantele și transportul din regiunile vizitate. Piața românească rămâne însă foarte mică, iar extinderea ei depinde de diversificarea ofertei, de servicii profesioniste și de investiții în siguranța participanților.
Competițiile pot face traseele mai cunoscute și pot susține economia locală: cei care participă la alergare montană, ciclism montan, schi sau escaladă plătesc pentru înnoptare, masă și deplasări în zonă, potrivit ZF.ro.
Despre direcția în care ar trebui să se dezvolte această activitate, „Nu cred că obiectivul ar trebui să fie doar să aducem cât mai mulți oameni pe munte. Piața poate crește mai sănătos prin valoarea experienței, nu doar prin numărul participanților. Asta înseamnă ghidaj mai bun, programe pentru începători, experiențe tematice, activități outdoor diverse, cabane și servicii mai bune și produse turistice care pot ține un vizitator mai multe zile într-o regiune”, a declarat George Petrișor, fondatorul agenției de turism montan și de aventură Terramont, pentru ZF.ro.
Terramont a trecut de la ieșiri de weekend la călătorii internaționale
George Petrișor a pornit proiectul în 2012. La început era o asociație care organiza activități montane și drumeții în România, cu accent pe ieșirile de weekend. Astăzi funcționează ca agenție de turism, cu programe în țară și peste hotare.
Pe lângă drumeții, oferta a ajuns să cuprindă:
- Via ferrata;
- Rafting și caiac;
- Ciclism montan, numit și mountain biking;
- Schi;
- Programe de inițiere;
- Călătorii internaționale.
Destinațiile includ Islanda și Noua Zeelandă, Himalaya, Karakorum și Pakistan, dar și Peru, Patagonia, Kilimanjaro și Uganda.
Veniturile Terramont au fost de 1,7 milioane de lei anul trecut. Bilanțul celor 14 ani de activitate cuprinde peste 1.300 de drumeții organizate atât în România, cât și în străinătate, la care au luat parte mai mult de 27.000 de participanți.
Noii clienți caută socializare și experiențe mai solicitante
Schimbarea clientelei a deschis loc pentru vacanțe organizate în jurul activităților în aer liber. Pe lângă tinerii aflați la început, apar adulți care descoperă drumețiile la 30, 40 sau chiar 50 de ani. Alți participanți au deja experiență și vor să treacă de la trasee de câteva ore la călătorii pe jos de mai multe zile ori la expediții la altitudine mare.
Despre felul în care oamenii ajungeau să practice această activitate, „S-a schimbat foarte mult. Acum cel puțin 15-25 de ani, în general, oamenii care mergeau pe munte aveau deja o legătură cu acesta. Învățaseră de la familie, de la prieteni, din cluburi montane, practic mersul pe munte era cumva un soi de moștenire”, a explicat Petrișor.
În prezent, spune antreprenorul, generațiile tinere caută experiențe și apartenența la o comunitate. Pentru cei trecuți de 35 de ani, turismul de aventură este și o ocazie de a ieși din rutină și de a-și pune la încercare rezistența fizică și mentală. Muntele devine astfel loc de socializare și destinație turistică, pe lângă rolul său sportiv.
Pregătirea participanților trebuie să însoțească extinderea pieței
Petrișor consideră că fotografiile și filmările distribuite pe rețelele sociale au contribuit la atragerea unor participanți noi. El atrage însă atenția asupra felului în care este prezentată o ascensiune: „Problema apare atunci când o experiență complexă este redusă la un clip de 20 de secunde. Vezi imaginea de pe vârf, dar nu vezi dificultatea traseului, diferența de nivel, cele șapte-opt ore de efort, vremea, echipamentul necesar sau experiența persoanei care a ajuns acolo”, a avertizat acesta.
În opinia antreprenorului, educația montană, prevenția și organizarea profesionistă trebuie să însoțească popularizarea drumețiilor. Pentru siguranță, el indică patru repere:
- Traseul să corespundă pregătirii participantului;
- Condițiile meteo să fie verificate;
- Orientarea să facă parte din pregătirea pentru tură;
- Timpul să fie gestionat pe parcursul drumeției.
Prețul ridicat al echipamentului nu ține loc de cunoștințe și nici de capacitatea de a decide corect, subliniază Petrișor.
Dezvoltarea pieței are nevoie și de infrastructură: întreținerea traseelor și marcaje adecvate, alături de cabane și refugii. Formarea ghizilor și autorizarea lor sunt alte direcții de investiție, iar profesionalizarea serviciilor poate diferenția ofertele operatorilor.
Pentru următorii ani, Petrișor anticipează continuarea creșterii și maturizarea pieței. El se așteaptă ca persoanele care încep cu trasee ușoare să caute ulterior drumeții de mai multe zile și expediții internaționale, alegând tot mai atent ghizii, organizarea și condițiile de siguranță.
