Școlile cu predare în română din Ucraina sunt vizate de un proiect care ar restabili drepturi privind educația în limbile minorităților. Parlamentul ucrainean urmează să îl voteze luni, 12 octombrie 2026, iar prevederile sale privesc atât folosirea limbii de predare, cât și statutul școlilor și eliberarea documentelor școlare.
Comisia parlamentară pentru educație, știință și inovare a susținut în unanimitate proiectul marți, 6 octombrie, potrivit Maszol. Proiectul urmărește garantarea educației în limba maternă a minorităților, în acord cu așteptările europene, și protejarea limbii de stat.
Proiectul stabilește condițiile pentru statutul de liceu al unei minorități
Ucraineana ar rămâne limba de stat a procesului educațional. Folosirea limbii minorității ar fi garantată în instituțiile care au clase sau grupe în limba unui popor indigen ori a unei minorități naționale care vorbește o limbă oficială a UE.
Pentru școli și familii, proiectul prevede următoarele:
- Instituțiile în care peste jumătate dintre elevi studiază în limba unei minorități ar putea primi statutul de liceu al unei minorități naționale.
- Programa acestor școli ar putea include istoria, cultura, tradițiile și simbolurile comunității respective.
- La cererea părintelui, documentele școlare și anexele lor ar putea fi eliberate și în limba minorității.
Organizațiile de reprezentare a maghiarilor din Transcarpatia, KMKSZ și Ukrajnai Magyar Demokrata Szövetség, au cerut anterior adoptarea rapidă a proiectului. Brenzovics a precizat că acesta privește toate școlile în care se preda în limbile oficiale ale UE.
„În ultimii ani, maghiarii din Transcarpatia au luptat, între altele, pentru restabilirea drepturilor din domeniul educației care le-au fost luate după 2017. Actualul proiect de lege, aflat deja pe masa parlamentului ucrainean, reglementează din nou aceste chestiuni și restabilește drepturile de care dispuneau anterior”, a explicat Brenzovics.
Ungaria a deblocat două grupuri de negocieri cu UE
Miercuri, 7 octombrie, Ungaria a ridicat blocajul privind deschiderea a două clustere de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE, adică grupuri de capitole negociate împreună. Budapesta a legat disponibilitatea de a renunța la veto de adoptarea legii privind drepturile minorităților în săptămâna următoare.
Ministrul ucrainean de externe a mulțumit Ungariei pentru decizie. El a amintit că proiectul privind drepturile educaționale ale minorităților fusese depus în parlament și aprobat de comisia de specialitate.
În interpretarea lui Brenzovics, demersul Kievului urmărește înlăturarea blocajului ungar din pregătirile pentru aderare. Liderul KMKSZ consideră că guvernul ungar păstrează instrumente de intervenție, deoarece procesul de integrare presupune mai multe voturi, iar continuarea sa necesită consens.
Aplicarea legii rămâne condiția evaluării favorabile
György Dunda, directorul publicației Kárpáti Igaz Szó, a declarat pentru Maszol că reglementarea poate fi considerată liniștitoare și un progres dacă va funcționa în practică.
Relațiile dintre Ungaria și Ucraina s-au îmbunătățit față de perioada anterioară schimbării guvernului ungar din aprilie, dar rămân tensionate, relatează Maszol. Premierul ungar Péter Magyar a avut recent un schimb de replici pe rețeaua X cu ministrul ucrainean de externe.
Magyar a reproșat Kievului că a inclus Ungaria între participanții la summitul Carpaților, inițiat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, fără aprobarea guvernului de la Budapesta. Sîbiha i-a răspuns că noul premier ungar calcă pe urmele lui Viktor Orbán.
László Brenzovics a mai declarat: „Deoarece și românii au un sistem de învățământ minoritar asemănător celui maghiar, în școlile cu predare în limba română se va putea preda liber în română”.
György Dunda a mai declarat: „Practic, se revine la situația de dinainte de 2017. Adoptarea legii ar reprezenta un fel de pas înapoi față de politica de ucrainizare forțată din ultimii ani. Integrarea Ucrainei în UE constituie pentru Ungaria o garanție puternică în privința faptului că aplicarea legii nu poate rămâne o simplă promisiune. Fără îndoială, atitudinea ucraineană și voința politică s-au schimbat, ceea ce este încurajator pentru evoluția viitoare a relațiilor bilaterale”.
