Peste 100.000 de vaccinuri AstraZeneca donate de România au ajuns vineri la Chișinău

[ad_1]

O nouă donație de 100.800 de doze de vaccin AstraZeneca, oferită de România, a ajuns vineri în Republica Moldova. Ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, a subliniat că donaţia reprezintă un gest de solidaritate pe care România şi statele membre ale UE l-au făcut pentru Republica Moldova.

„Vaccinarea reprezintă calea cea mai sigură pentru a depăşi această situaţie neplăcută. Este un prilej foarte bun să încurajăm, să facem, dacă vreţi, propagandă procesului de vaccinare în Republica Moldova. Este important ca procesul de vaccinare să fie accelerat şi este de asemenea important să ştiţi că acum Republica Moldova are toate cele necesare pentru a reuşi să depăşească această situaţie gravă din sănătate”, a afirmat diplomatul român, citat de Radio Chişinău, potrivit Agerpres.

Ajutorul umanitar conţine echipamente medicale şi vaccinuri împotriva COVID-19 şi este parte a pachetului de sprijin anunţat de preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia vizitei sale la Chişinău, în decembrie 2020.

Până în prezent, România a oferit Republicii Moldova în total de 304.800 de doze de vaccin AstraZeneca, menţionează Radio Chişinău.

Editor : B.P.

[ad_2]

Citește mai mult..

Marcel Ciolacu: „Un eveniment istoric are loc la Chișinău! Republica Moldova va adopta din nou limba română drept limbă oficială.”

Parlamentul Republicii Moldova a votat joi, în cadrul celei de-a treia lecturi, proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația R.Moldova, inclusiv în Constituția R.Moldova, conform deschide.md. Documentul a fost susținut de 57 de deputați PAS și deputatul MAN, Gaik Vartanean. Proiectul prevede că textul „funcționând pe baza grafiei latine” din articolul 13 din Constituție să fie considerat desuetudine. În termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autoritățile publice cu competență de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor efectua modificările necesare.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a arătat încântat de decizie și a postat pe Facebook: „Se scrie istorie la Chișinău! Limba română va redeveni limbă oficială în Republica Moldova. Votul de azi din Parlamentul de la Chișinău este o revenire la normalitate, dar și un nou scut pe care societatea din Republica Moldova îl ridică în fața pericolului rusesc. Îi felicit pe toți parlamentarii care au votat acest proiect de lege extrem de important! Pe 27 martie, de Ziua Unirii Basarabiei cu România, voi fi la Chișinău și îmi doresc să sărbătorim cu toții această imensă victorie a românismului „.

Această decizie vine după ani de dispute legate de identitatea lingvistică a Republicii Moldova. În 1991, după ceea ce a fost numită independența față de Uniunea Sovietică, limba oficială a fost denumită limba moldovenească, iar alfabetul chirilic a fost utilizat în locul grafiei latine. De atunci, există o luptă regulată în Republica Moldova cu privire la utilizarea sau nu a cuvântului „română” în loc de „moldovenească”.

Această decizie ar putea fi văzută ca un pas îndreptat spre o relație mai strânsă cu România. De asemenea, acest fapt ar putea avea un impact asupra relațiilor dintre Republica Moldova și Rusia. Potrivit Institutului de Analiză și Strategică din cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, decizia de a utiliza limba română este percepută de Moscova ca o încercare de a se distanța de cultura și limba rusă și de a se apropia de Europa.

Însă această decizie nu a fost bine primită de toți cetățenii Republicii Moldova. De exemplu, Alianța Moldova Unită a criticat modificarea, susținând că acesta este doar un truc electoral fără efecte semnificative asupra populației.

În orice caz, acest pas este unul semnificativ pentru Republica Moldova, fapt confirmat de declarația liderului PSD, Marcel Ciolacu. El va fi prezent la Chișinău pe 27 martie pentru a sărbători Ziua Unirii Basarabiei cu România, o zi care va fi și mai importantă acum în urma acestei decizii istorice.

Mircea Geoană: Putin, prin discursurile sale de la Kremlin și de pe stadion, arată că trăiește într-o lume paralelă

[ad_1]

Mircea Geoană a acordat vineri un interviu în exclusivitate Digi24, la împlinirea unui an de la invadarea Ucrainei de către armata rusă. „Putin, prin discursurile sale de la Kremlin și de pe stadion arată că trăiește într-o lume paralelă”, spune secretarul general adjunct al NATO. În altă ordine de idei, el consideră că „e interesul cetățenilor din Moldova să vină către Europa prosperă și democratică, și să nu rămână într-o zonă gri”. Vorbind despre amenințarea nucleară a Rusiei, Geoană a declarat că „folosirea chiar la nivel local a unei arme nucelare înseamnă escaladarea și depășirea unei limite care va avea consecințe.

A trecut un an de când lumea s-a schimbat, de când vecinătatea cu războiul ne-a transformat viața. De când întreaga omenire a înțeles cât de fragilă este pacea, pe ce picioare de lut e construită stabilitatea unei lumi pe care generații întregi o vedeau ca pe o stare de fapt, ceva firesc. Am învățat însă că există curaj, că națiuni întregi pot lupta ca să își apere viața și viețile celor dragi. Uitați-vă la această imagine. Președintele Ucrainei, un personaj pe care puțini îl știau acum un an, a devenit un lider internațional, primit în cancelariile lumii cu aplauze. Ne-am readus aminte, însă, și cum arată umanitatea. Noi, românii, am primit cu brațele deschise mamele și copiii Ucrainei, fugiți din calea tancurilor. Am văzut însă și care sunt consecințele delirului unui dictator dispus să sacrifice tot, chiar și proprii cetățeni. Am simțit fiecare dintre noi efectele economice ale războiului. Într-un interviu în exclusivitate pentru Digi24, secretarul general adjunct NATO, Mircea Geoană, face bilanțul unui an de război.

Teodora Tompea, jurnalist Digi24: Cum arată lumea acum, la un an, la fix un an, dacă nu ma înșel într-o noapte de joi s-a întâmplat această invazie rusă, care răsturnat lumea cu susul în jos.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Am marcat acest moment trist în sediul NATO în această dimineață, împreună cu toți aliații, cu partenerii noștri ucraineni. Răspsunsul e simplu, lumea s-a schimbat dramatic și anticipăm că în relația dintre Rusia și Occident lucrurile vor rămâne profund avariate pentru o perioadă lunga de timp.

Evident, încercăm aici la NATO să facem tot ce trebuie pentru a ne apăra aliații, a sprijini Ucraina, pentru a evita escaladarea unui război și mai mare intre NATO și Rusia.

Dar, după un an dacă ne uităm, Rusia a provocat un război nejustificat într-un calcul strategic eronat, și după un an cred că suntem mai puternici în Occident. Dar trebuie să fim și lucizi, acest război va continua, și avem nevoie sa rămânem uniți și puternici și în perioada care vine.

Teodora Tompea: Am trecut printr-o săptămână în care am marcat momente istorice, vizita lui Biden în Kiev, Summitul B9, președintele Moldovei a fost menționat în Varșovia. Daca ar fi să vă uitați la ultimele evenimente și să punem în oglindă cu delirul lui Putin în continuare, cum le catalogați dvs?

Mircea Geoană: În primul rând, cred că președintele Putin, atât discursul, cât și evenimentul de pe stadion, arată că trăiește într-o lume paralelă, imaginează un război ficțional cu Occidentul și cu NATO. Nu e adevărat, nu căutăm război, căutam doar să ne apărăm interesele și aliaâii.

Și asistăm și la un fel de idiologizare a politicii externe a Rusiei, pentru că ceea ce a facut în acel discurs, pe lângă fabulațiile pe care le-am văzut, încearcă să descrie relațiile dintre Rusia și Occidnetul democratic într-o tenta ideologică, vestul decadent, versus Rusia care încearcă să păstreze valorile tradiționale. Este un „război pentru apărarea patriei”.

Nici gând de așa ceva. Pe de o parte, e nevoia de a comunica pentru propriul popor un anumit tip de mesaj de mobilizare, de o lume paralelă, în același timp e clar că e un proces mai lung, aici și China intervine dintr-o anumită perspectivă în care se crează un front ideologic de valori, de idei, de frântură între Rusia și Occident, și între noi, sistemul democratic și sistemele autoritare.

Teodora Tompea: Dacă ar fi să ne uităm la amenințările din Moldova, care sunt tot mai dese, cât de mult sunt acum, poate pe agenda dvs cred că sunt acum, dar mă gandesc și la intensitatea avansării unui conflict, pentru că se discută tot mai violent.

Mircea Geoană: Moldova are o șansă istorică, cred că noi toți avem o șansă istorică pentru că Moldova are acum, dupa o perioadă de 30 ani, șansa să revina în Europa. De aceea cred că interesul nostru, al Romaniei, al NATO, UE e să ajutam Moldova săși depășească această capcană geopolitică.

Este o perspectivă reală ca Moldova să se alăture Occidentului. Rusia știe acest lucru și încearcă să blocheze acest lucru. Prin forță militară nu, pentru că nu este acum suficient de numeroasă și capabilă să ocupe Odesa, și după să vină spre Transnistria. Nu vedem acest risc de natură pur militară, dar Rusia a declanșat, cum a încercat să facă și în Muntenegru în 2006, întreg arsenalul de război hibrid în Moldova.

Tot ce înseamnă de la intimidarea strategică, anularea decretului din 2012, război cibernetic, acțiuni de destabilizare internă.

De aceea avem cu toții interesul ca Moldova să reziste, e interesul cetățenilor din Moldova să vină către Europa prosperă și democratică, și să nu rămână într-o zonă gri, care mereu plătesc factura pentru că rămân în acea zonă gri. Indiferent de simpatia politică pe care cetățenii din Moldova o au, sau nu o au, cred că dacă doresc o viață mai bună, viața aceea mai bună este alături de Europa democratică și prosperă. Moldova e un partener comun al NATO și UE. Vreau să vă asigur că și NATO, și noi toți, ne sincroinizăm zilnic pentru a sprijini Moldova, așa cum facem și pentru Ucraina, Georgia. Moldova are o șansă să evadeze din această ambiguitate strategică și să aibă o viață mai bună alături de noi toți, în Europa.

Teodora Tompea: Un an am trăit sub amenințarea nucleară, în cel mai recent discurs a vorbit ambiguu de suspendarea acestui acord nuclear, cât de mare e amenințarea și dacă vă așteptați la o escaladare a conflictului? Ce forță are să facă asta? Ucraina ne-a demonstrat că prin sprijin reușește să reziste. Dar acum, dacă vorbim de o escaladare, cum arată lucrurile?

Mircea Geoană: Am vorbit mai devreme că Rusia folosește împotriva Moldovei întreg arsenalul de război hibrid. Acest arsenal de război hibrid nuanțat în funcție de destinatar, este folosit și împotriva Occidentului.

Aceste amenințări repetate, acest zdrăngănit de război nucelar face parte dintr-un razboi de intimidare la adresa opniei noastre publice. Nu vedem pe teren vreo intenție militară a Rusiei să ajungă la un astfel de nivel de escaladare care e atât de periculos, încât cineva responsabil nu se joacă cu astfel de declarații.

Dar fiind cu spatele la zid în Ucraina, având o situație dificila, Rusia încearcă acest război hibrid de intimidare comunicațională la adresa opiniei publice, trebuie să fim extrem de rezilienți. Folosirea chiar la nivel local a unei arme nucelare înseamnă escaladarea și depașirea unei limite care va avea consecințe si de aceea eu cred că asistăm la un război de intimidare decât la o intenție reală de escaladare care este dificilă și devastatoare pentru toată lumea.

Din punct de vedere militar vedem că Rusia continuă o tradiție sovietică de a pune accent pe cantitate, pentru că nu au calitate. Ucraina are calitatate, pentru că oamenii în uniformă sunt motivați pentru că-și apără țara, moralul este foarte bun. Și pentru că folosesc metode mult mai moderne, de tip NATO, echipamente pe care le furnizăm. Rusia face ce a făcut de-a lungul istoriei, aruncă și mai mulți oameni în acest război ca un fel de carne de tun.

E adevărat că în ultima perioadă, carne de tun au fost mai degrabă cei eliberați din închisorile Rusiei, care sunt trimiși, și care scapă de o sentință în închisoare și sunt trimiși la o sentință mult mai severă pe frontul de est. Dar cantitatea totuși contează într-un război, e importantă și calitatea, de aceea vom continua să ajutăm Ucraina. Anticipăm o perioadă de realuare a ostilităților pe scară mai mare, un război care probabil va dura. E important ca Ucraina să izbândească în acest război, pentru că izbânda Ucrainei e și izbânda noastră. Cred că nimeni nu-și dorește în România, Polonia, Occident, Rusia izbândind și căpătând un apetit de a repeta acest lucru și în altă parte. De aceea e foarte important să ajutăm Ucraina să izbândească.

Sursa: Digi24

Biden, mesaj puternic pentru Republica Moldova: Doamnă președinte Maia Sandu, suntem mândri să stăm alături de dumneavoastră

[ad_1]

Joe Biden s-a adresat în timpul discursului susținut la Varșovia și Maiei Sandu, președinta Republicii Moldova, cerând audienței aplauze pentru ea. „Ne dorim ca și oamenii din Moldova să trăiască în libertate. Doamnă președinte Sandu, suntem mândri să stăm alături de dumneavoastră”, a spus președintele Statelor Unite.

„Democrațiile de peste tot din lume sunt mai puternice, nu mai slabe. Autocrațiile din lume sunt mai slabe, nu mai puternice. În momentele de neliniște, oamenii înțeleg ce este important și pentru ce este nevoie să lupte. Oamenii știu asta, voi știți asta.

De fapt, voi, în Polonia știți mai bine decât oricine ce înseamnă solidaritatea, ce înseamnă să luptați împotriva opresiunii. Ne amintim cum Varșovia a fost distrusă în Al Doilea Război Mondial și prin ce a trebuit să treacă Polonia sub regimul comunist.

Iar acum oamenii din alte locuri, precum Belarus, continuă să lupte pentru democrația lor.

Ne dorim ca și oamenii din Moldova să trăiască în libertate, să-și câștige independența. Doamnă președinte Sandu, suntem mândri să stăm alături de dumneavoastră. Un rând de aplauze pentru doamna președinte”, a spus Joe Biden.

Editor : Liviu Cojan

[ad_2]

Citește mai mult..

Casa Albă: Complotul de răsturnare a guvernului de la Chişinău este „foarte îngrijorător”

[ad_1]

Rapoartele despre un complot rusesc de a răsturna guvernul Republicii Moldova sunt „foarte îngrijorătoare”, a spus luni John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, într-o conferinţă de presă.

FB: „Cu siguranţă nu este în afara limitelor comportamentului rus şi suntem absolut alături de guvernul şi poporul din Moldova”.

John Kirby a declarat că presupusul complot nu a fost confirmat din surse independente, dar „cu siguranţă nu este în afara limitelor comportamentului rus şi suntem absolut alături de guvernul şi poporul moldovenesc”, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat luni Rusia că plănuieşte o lovitură de stat în ţară cu ajutorul unor cetăţeni instruiţi militar din Belarus, Serbia şi Muntenegru, care ar urma să desfăşoare acţiuni violente deghizate în proteste în Republica Moldova.

Sandu a precizat că documente primite de la Ucraina, al cărei preşedinte, Volodimir Zelenski, a denunţat săptămâna trecută la Bruxelles un plan rusesc de destabilizare a Republicii Moldova, „indică locaţiile şi aspectele logistice ale organizării acestei activităţi subversive”.

Sandu a atenţionat că forţe din afara Republicii Moldova urmăresc schimbarea puterii de la Chişinău prin acţiuni violente, mascate sub proteste ale aşa-numitei opoziţii, iar în realizarea planului lor, autorii mizează pe mai multe forţe interne, dar în special pe grupări criminale cum ar fi formaţiunea Şor, pe unii veterani, foşti angajaţi ai forţelor de ordine, şi persoane care au legătură cu oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.

Maia Sandu a subliniat că toţi cei care vor participa la aceste acţiuni îndreptate împotriva statului trebuie să fie traşi la răspundere.

Editor : M.B.

[ad_2]

Citește mai mult..

Maia Sandu candidat la prezidențialele din România, scenariu discutat de unii politicieni. „Doamna președinte trebuie să răspundă”

[ad_1]

Scenariul unei posibile candidaturi a Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din România a fost vehiculat în spațiul public, după ce președintele PSD Marcel Ciolacu a răspuns unei întrebări privind o eventuală susținere, împreună cu PNL, a liderului politic moldovean la scrutinul din 2024. Andrei Spînu, vicepremier al Republicii Moldova, a declarat, miercuri, la Digi24, că Maia Sandu este cea care trebuie să răspundă la această întrebare.

Marcel Ciolacu a declarat că este unul dintre susţinătorii Maiei Sandu şi a unificării României Mari, întrebat, la începutul săptămânii trecute, dacă PSD şi PNL ar susţine candidatura acesteia la alegerile prezidenţiale din România din anul 2024. El a mai spus că nu avut loc o discuţie între cele două partide privind sprijinirea unui candidat comun la prezidenţiale.

Andrei Spînu, vicepremier și ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale din Republica Moldova: „Eu cred că doamna președinte trebuie să răspundă, în primul rând. Dar ca cetățean al Republicii Moldova îmi doresc ca doamna președinte să rămână cel puțin 8 ani președintele Republicii Moldova, pentru că are un mandat puternic din partea cetățenilor, iar reformele pornite sunt de abia la început. Pentru mine asta este important acum…Să facem ce ne-am propus”.

Întrebat dacă vede posibilă o astfel de candidatură, Andrei Spînu spune: „Eu văd posibil ca Republica Moldova, împreună cu Maia Sandu, să ajungă în UE și să transformăm țara noastră”.

Editor : Alexandru Costea

[ad_2]

Citește mai mult..