Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut o întrevedere cu omologul săugeorgian, Ilia Darchiashvili, la Conferinţa de Securitate de la Munchen. Șeful diplomaţiei române a apreciat cooperarea Georgiei cu structurile NATO şi a reiterat sprijinul României pentru parcursul euroatlantic al acestei ţări.

Cei doi miniştri de Externe au exprimat satisfacţia pentru nivelul foarte bun al relaţiei bilaterale, ridicată la nivel de Parteneriat Strategic prin semnarea Declaraţiei Comune pe această temă de către preşedinţii celor două state, la Bucureşti, la 11 octombrie 2022. De asemenea, la propunerea ministrului român de Externe, a fost convenită încheierea unui Plan de Acţiune pentru implementarea Declaraţiei Comune, se arată într-un comunicat al MAE, citat de Agerpres.

Aurescu a salutat concluziile Raportului analitic privind alinierea Georgiei la acquis-ul european, publicat de Comisia Europeană la 2 februarie 2023, şi a reconfirmat sprijinul ferm al României pentru avansarea Georgiei în direcţia obţinerii statutului de candidat la aderarea la UE.

În context, şeful diplomaţiei române a reiterat disponibilitatea României de a oferi asistenţă tehnică, pe palierele relevante, pentru a susţine partea georgiană în implementarea angajamentelor sectoriale asociate avansării agendei europene, în continuarea sprijinului acordat anterior de România.

Ministrul a subliniat, totodată, importanţa atingerii, prin procesul de reformă, a reperelor de etapă incluse în Opinia Comisiei Europene din iunie 2022.

Şeful diplomaţiei române a apreciat cooperarea Georgiei cu structurile NATO şi a reiterat sprijinul României pentru parcursul euroatlantic al Georgiei, în conformitate cu abordarea transparentă a ţării noastre pentru politica NATO a „Uşilor Deschise”, inclusiv în contextul exercitării de către România, împreună cu Regatul Unit, a mandatului de Ambasadă – Punct de contact NATO la Tbilisi în perioada 2023-2024, arată MAE.

Aurescu a reafirmat sprijinul consecvent al României pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Georgiei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional, şi a asigurat partea georgiană că ţara noastră va rămâne un promotor activ al implicării consistente a UE în procesul de reglementare a conflictelor prelungite din regiune.

La rândul său, ministrul georgian de Externe a mulţumit României pentru sprijinul acordat pentru obţinerea perspectivei europene de către Georgia şi pentru integrarea euroatlantică a ţării sale, respectiv pentru continuarea prezenţei consistente a experţilor români în Misiunea UE de Monitorizare din Georgia (EUMM), se mai menţionează în comunicatul MAE.

Ministrul georgian de Externe l-a invitat pe omologul român să facă o vizită în Georgia, invitaţia fiind acceptată de partea română.

Editor : M.B.

Preşedinţia suedeză a Consiliului UE a anunţat că Uniunea Europeană a ajuns, vineri, la un acord privind limitarea preţului produselor petroliere ruseşti, cu două zile înaintea începerii unui embargou al UE asupra acestor produse.

„Ambasadorii UE au aprobat astăzi plafonarea preţului pentru produsele petroliere ruseşti înaintea unei adoptări definitive de către Consiliul European”, au transmis oficialii suedezi pe Twitter, conform AFP, citat de Agerpres. Este vorba de „un acord important, care face parte din răspunsul neîntrerupt al Uniunii Europene şi al partenerilor săi la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei”.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Potrivit unor diplomaţi europeni, acordul prevede un preţ plafonat de 100 de dolari pe baril pentru produse mai scumpe, precum motorina, şi un altul de 45 de euro pe baril pentru produsele mai puţin rafinate, precum păcura. Acest acord corespunde propunerilor făcute de Comisia Europeană. Plafoanele stabilite se referă la produsele petroliere ruseşti transportate pe nave ale Uniunii Europene.

Surse diplomatice au descris aceste preţuri ca fiind „echilibrate”, făcând posibilă „reducerea veniturilor Rusiei şi garantând în acelaşi timp accesul ţărilor terţe” din afara UE la aceste produse.

„Împreună cu G7, stabilim plafoane de preţ pentru aceste produse pentru a reduce veniturile ruseşti, asigurând în acelaşi timp stabilitatea pieţei globale a energiei”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.„Trebuie să continuăm să lipsim Rusia de mijloacele de a duce războiul în Ucraina”, a mai spus ea, amintind de intrarea în vigoare, duminică, a embargoului asupra produselor petroliere ruseşti exportate pe mare.

Potrivit altor surse diplomatice, Polonia şi statele baltice au cerut pentru un nivel chiar mai redus al plafonului pentru a penaliza şi mai mult Rusia.

Ecuaţia este totuşi delicată, obiectivul fiind, ca şi în cazul plafonării preţului ţiţeiului în decembrie, de a restrânge veniturile Rusiei, asigurându-se, totodată, că aceasta continuă să aprovizioneze piaţa mondială pentru a nu destabiliza schimburile şi a provoca o creştere a preţurilor. Diversitatea produselor petroliere, al căror preţ de vânzare variază enorm de la o piaţă la alta, complică şi ea situaţia.

Embargoul european asupra produselor rafinate ruseşti „va dezechilibra şi mai mult pieţele internaţionale de energie”, a susținut purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, care a spus și că Rusia „ia măsuri pentru a-şi proteja interesele”.

Conform unui acord la care au ajuns, în decembrie, UE, G7 şi Australia, aceste plafonări trebuie adoptate înainte de intrarea în vigoare, duminică, a embargoului european asupra produselor rafinate ruseşti exportate pe mare pentru a împiedica Rusia să găsească cu uşurinţă noi cumpărători la preţurile pieţei.

Dincolo de plafonul stabilit de europeni, companiilor cu sediul în UE, G7 sau Australia li se va interzice să furnizeze servicii care permit transportul maritim, în special asigurări (ţările G7 asigură în proporţie de 90% transporturile globale).

Urmând exemplul SUA şi Canadei, UE a interzis deja, din 5 decembrie, pe teritoriul său aproape toate livrările de petrol rusesc transportat pe mare.

La aceasta s-a adăugat, concomitent, un mecanism de plafonare a preţului aprobat de UE, G7 şi Australia, care prevede că, la nivel mondial, să poată fi livrat în continuare numai ţiţeiul rusesc vândut la un preţ de cel mult 60 de dolari pe baril. Companiile cu sediul în aceste ţări nu îşi mai pot presta serviciile (comerţ, transport de marfă, asigurări, armatori etc.), în caz contrar riscând să fie sancţionaţi.

Editor : Adrian Dumitru

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, joi, că ţara sa, invadată de Rusia la sfârşitul lunii februarie 2022, merită să înceapă discuţiile pentru intrarea în Uniunea Europeană în acest an.

„Cred că Ucraina merită să înceapă negocierile pentru aderarea sa la UE anul acesta”, a spus Volodimir Zelenski.

Ucraina, candidată oficială la aderarea la UE din iunie 2022, găzduieşte, vineri, un summit alături de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi de preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

În opinia preşedintelui Zelenski, oficialii ucraineni şi europeni au o înţelegere „reciprocă”: „că numai împreună o Ucraina puternică şi o Uniune Europeană puternică pot proteja viaţa la care ţinem.Şi că viitoarea noastră integrare trebuie să dea energie şi motivaţie populaţiei noastre pentru a lupta împotriva obstacolelor şi a ameninţărilor”, a continuat Zelenski, adăugând că presiunea internaţională asupra Rusiei ar trebui să continuă să crească.

„Inamicul se află într-o anumită etapă în care înfrângerea strategică a Rusiei este evidentă”, a spus el. „Dar, din punct de vedere tactic, ei încă mai au resurse pentru a încerca acţiuni ofensive”.

Ursula von der Leyen este însoţită de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi de aproximativ 15 comisari europeni care urmează să se întâlnească cu membri ai guvernului ucrainean. Comisia Europeană a evidenţiat această vizita drept un „simbol puternic” al sprijinului european pentru Ucraina „în faţa unei agresiuni nejustificate” din partea Rusiei.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a avertizat, în mai 2022, că procesul de integrare al Ucrainei în Uniunea Europeană „ar putea dura decenii”.

Editor : Adrian Dumitru

Locuințe fără costuri la utilități. Este visul oricărei persoane și ideea pe care se bazează tot mai multe proiecte imobiliare. Criza din energie a schimbat radical piața. Dezvoltatorii se întrec în proiecte eficiente energetic realizate cu ajutorul panourilor fotovoltaice și pompelor de căldură geotermale și astfel îi ajută pe proprietari sau chiriași să mai scape de grija facturilor. Prețul unei astfel de locuințe pornește de la 140 de mii de euro. Însă cheltuiala se amortizează în timp. Specialiștii estimează că, anual, reducerea costurilor facturilor la utilități este de 70%.

Prețul unui apartament de două camere, cu centrală pe gaz, pornește acum de la 1.730 euro pe metru pătrat util. Costul aceluiași apartament cu sistem energetic bazat pe pompe de căldură va depăși 2.000 euro pe metru pătrat. Deși diferența este semnificativă, pentru persoana care va locui în al doilea apartament, facturile la utilități nu vor mai fi o povară.

Andrei Stefan – director ansamblu rezidențial eficient energetic: Prețurile pentru acest tip de locuințe sunt mai ridicate pentru că este un cost adițional pe zona de construcții. Discutăm de eficientizarea costurilor pentru facturile la gaze și electricitate undeva de 70%. Dacă acum un client plătește 1000 euro pe an, pentru un apartament standard, ajunge să plătească în jur de 350 euro, la 10-15 ani, discutăm la o reducere a bugetului cu peste 10 mii euro.

Bogdan Iliescu – director comercial ansamblu rezidențial eficient energetic: Vorbim de un proiect cu încălzire în pardoseală care reduce destul de mult factura pentru încălzire, fie pe gaz cu centrală de bloc sau pe apartament cu pompă de căldură. În ultimul an au apărut o serie de clarificări care impun dezvoltatorilor să treacă la sisteme de încălzire mai eficiente.

3 milioane de euro costă dezvoltarea și utilizarea unui sistem inovator de pompe de căldură geotermale, costuri care se regăsesc deja în prețurile cerute de dezvolatorii imobiliari. Un apartament cu 2 camere costă 150 de mii de euro. Unul cu 4 camere, 210 mii de euro. Energia electrică produsă însă este regenerabilă.

George Erhan – consultant tehnic: Inovația o reprezintă integrarea producerii de energie electrică împreună cu producția de energie termică. Va exista un sistem de panouri fotovoltaice, monitorizat și controlat individual pe fiecare panou în parte, ce asigură eficiență superioară. Producerea de energie termică este asigurată de pompe geotermale, ce produc energie electrică, 1000 kwh anual. Folosim pur și simplu căldura pământului, sistemul poate fi folosit oriunde în lume, folosim puțuri de unde colectăm apele de adâncime din care extragem căldură.

Experții imobiliari se așteaptă ca 2023 să fie încă un an de „tatonare”. Cererea pentru locuințe de calitate ar putea să ducă și la prețuri mai mari pentru apartamentele bine amplasate și bine construite.

Editor : A.P.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a pledat luni pentru înfiinţarea unui tribunal special care să-i urmărească pe liderii ruşi în justiţie ca urmare a invaziei în Ucraina, în timp ce Moscova se confruntă cu noi acuzaţii de crime de război după o lovitură la Dnipro, oraş în estul Ucrainei, relatează AFP şi Reuters.

Într-un discurs rostit la Haga, Annalena Baerbock a lansat un apel la un „nou format” de tribunal pentru „a-i aduce pe liderii ruşi în faţa justiţiei”, utilizând eventual legislaţia ucraineană, dar cu sediul în străinătate şi cu judecători internaţionali.

Curtea Penală Internaţională (CPI) anchetează presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii, procurorul acestei instanţe afirmând că Ucraina este o „scenă a crimei”. Dar CPI nu are competenţă asupra „crimelor de agresiune” ale Rusiei, căci Moscova nu este semnatara Tratatului fondator de la Roma al Curţii.

De la începutul invaziei s-au înmulţit apelurile pentru crearea unui tribunal care să poată urmări în justiţie crimele de agresiune ale Rusiei împotriva Ucrainei.

„Ideea noastră cu unii partenerii este că un tribunal şi-ar putea extrage competenţa sa din dreptul penal ucrainean”, a declarat Baerbock într-un discurs rostit la Academia de drept internaţional din Haga.

„Este important pentru noi să avem o componentă internaţională, de exemplu, un loc în afara Ucrainei, cu sprijin financiar din partea partenerilor şi cu procurori şi judecători internaţionali”, a adăugat ea, apreciind că „ar fi un nou format”.

Ministerul german de Externe a indicat ulterior într-un tweet că Annalena Baerbock a dorit „să susţină Ucraina la nivel internaţional în ceea ce priveşte crearea unui tribunal special pentru agresiune la Haga”.

Baerbock s-a pronunţat pentru modificarea statutului CPI, cu sediul la Haga, pentru ca această instanţă a ONU să poată eventual să judece responsabili ruşi pentru agresiune.

Singura altă cale la ora actuală trece printr-o rezoluţie în Consiliul de Securitate al ONU, dar s-ar confrunta cu un veto din partea Rusiei, care dispune de un statut permanent în acest for.

Apelul Germaniei la crearea unui tribunal special intervine în timp ce preşedinţia suedeză a Uniunii Europene a declarat luni că lovitura rusă de sâmbătă împotriva unui imobil de apartamente la Dnipro, în Ucraina, soldată cu moartea a cel puţin 40 de persoane, constituie o „crimă de război”.

În cursul unei conferinţe de presă comună cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, premierul suedez Ulf Kristersson a condamnat un „atac oribil”, subliniind că printre victime sunt şi copii. Kremlinul a negat orice responsabilitate pentru acest atac, potrivit AFP și Reuters, citate de Agerpres.

Un purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, a condamnat de asemenea Moscova şi a declarat că nu va exista „niciun fel de impunitate”.

Editor : Liviu Cojan