Klaus Iohannis a vorbit miercuri în conferința de presă susținută la Varșovia despre dragările făcute de Ucraina pe Canalul Bîstroe. „Pentru a ști ce se întâmplă acolo, e nevoie să vorbim cu ucrainenii. Doar că acest lucru nu s-a prea întâmplat. Am văzut că la noi, o serie întreagă de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo”, a spus președintele. „Cred că este foarte bine ca politicienii noştri înainte să ţină discursuri inflamate, să lase experţii să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu legislaţia internaţională, să discute în bilateral, dar și cu Comisia Europeană pentru a lua măsurile care se impun” a adăugat Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis: Există o preocupare legitimă pentru Delta Dunării, însă nu trebuie să amestecăm îngrijorarea și măsurile concrete pentru prezervarea biosferei Delta Dunării, pentru prezervarea biodiversității. Nu trebuie să le amestecăm cu diverse abordări politice de moment.

Dați-mi voie să vă spun că pe acel canal, Bîstroe, se draghează de ani de zile, fiindcă ucrainenii îl folosesc pentru navigare.

Evident că aceste chestiuni sunt limitate de înțelegeri internaționale care trebuie respectate de toate părțile.

Pentru a ști ce se întâmplă acolo, e nevoie să vorbim cu ucrainenii. Doar că acest lucru nu s-a prea întâmplat. Am văzut că la noi, o serie întreagă de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo.

Unii politicieni de-ai noștri cred că au simțit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spațiul public românesc, probabil în vederea alegerilor care vor avea loc anul viitor.

Ucrainenii au solicitat să existe discuţii la nivel de experți şi cu Ministerul Transporturilor şi cu Ministerulu Mediului, și pe alte paliere, pe Externe. Aceste discuţii nu au avut loc, dar ai noştri, inflamaţi şi hotărâţi, fac afirmaţii care nu au un fundament dovedit.

Uncrainenii afirmă că ei draghează pentru întreținere, și nu pentru altceva.

Dacă este așa, sau nu, e bine să se verifice, dar cred că e legitim să se verifice împreună cu ei, până la urmă este teritoriu național ucrainean.

Cred că este foarte bine ca politicienii noştri înainte să ţină discursuri inflamate, să lase experţii să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu legislaţia internaţională, să discute în bilateral, dar și cu Comisia Europeană pentru a lua măsurile care se impun.

Nu cred că acum este potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certaţi, au nevoie de sprijin.

Nu mă înțelegeți greșit, nu vreau absolut deloc să se tolereze lucrări care pun în pericol biodiversitatea Deltei Dunării, dar nu cred că este bine să ne ambalăm fără să ştim exact despre ce vorbim aici.

Cred că multe declarații care s-au făcut în ultimele zile sunt și nepotrivite, și neproductive.

Îi invit pe toţi cei preocupaţi să aştepte până se întâlnesc experţii, discută, verifică, concluzionează şi vin cu un plan de măsuri. E abordarea cea mai corectă şi care duce la rezultate.

Și ucrainenii, probabil, fac lucrări că vor ceva, și noi știm foarte bine ce vor. Cum porturile lor la Marea Neagră sunt blocate de ruși, ei vor să iasă undeva cu marfa lor. Cred că e de înțeles.

Dar și noi avem pretenții ca Delta Dunării să fie prezervată și protejată. Calea este cea diplomatică, calmă şi cu experţi.

Despre lucrări voi fi înştiinţat atunci când îmi confirmă experţii ce anume lucrări se fac. Ştie şi Ministerul Transporturilor cam din octombrie, nu-i o noutate. Ei ne-au anunţat oficial că vor să facă dragări şi lucrări de întreţinere pentru a-și exporta marfa. Noi le-am dat un acord provizoriu până când se clarifică, iar această chestiune a fost comunicată și Comisiei Europene. Nu e absolut nimic nou aici.

Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta, nu cred că au înţeles miza acestei perioade, şi nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă e preocuparea numărul 1 pentru ei.

Este bine, corect și oportun ca Ucraina să fie sprijinită, dar sunt, evident, în toate țările și alte preocupări politice. Și cum noi ne apropiem de alegeri, ai noștri fug după notorietate și după teme interesante.

Nu am dat un avertisment politicienilor noştri, ci le-am făcut o recomandare să se ocupe de alte teme, până se încheie verificările acolo.

Este important să păstrăm sprijinul populaţiei pentru ce face România, adică pentru sprijinul pentru Ucraina, pentru întărirea Flancului Estic, întărirea NATO, pentru a ne păstra valorile noastre. Dar noi ştim că există oameni care vor să abordeze altfel chestiunea. Nu mi se pare oportun pentru România.

Dacă se exagerează prea mult cu astfel de chestiuni, care duc la o oarecare tensionare a relaţiilor bilaterale, atunci pot fi găsiţi şi la noi, şi în Ucraina, unii mulţumiţi şi unii nemulţumiţi, dar pot să vă spun sigur că vor fi unii care bucură, și aceia se găsesc la Moscova.

Editor : Liviu Cojan

Polonia profită de vizita lui Joe Biden și de faptul că a fost aleasă să găzduiască „spectacolul” ce însoțește vizita președintelui american în Europa. La câteva ore după ce zeci de mii de oameni au asistat la discursul liderului SUA, guvernul de la Varșovia a anunțat că va trimite Ucrainei primele 14 tancuri Leopard 2. Acestea vor ajunge pe front în două sau trei săptămâni. Miercuri, Joe Biden se întâlneşte, la Varşovia, cu grupul celor nouă lideri ai ţărilor membre ale NATO din Europa Centrală şi de Est, în prezenţa șefului NATO Jens Stoltenberg. La Summitul B9 participă și președintele Klaus Iohannis, care va susține un discurs la ora 15.00, potrivit Administrației Prezidențiale. Între timp, Volodimir Zelenski trage un semnal de alarmă și susține că nimeni nu mai acordă atenție amenințărilor nucleare ale președintelui rus Vladimir Putin.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Zelenski intenţionează să participe la summitul NATO din iulie de la Vilnius, spune ambasadorul Ucrainei în Lituania

ACTUALIZARE 12:30 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski intenţionează să participe în persoană la summitul NATO care va avea loc în iulie la Vilnius, a declarat miercuri ambasadorul Ucrainei în Lituania, Petro Beşta, într-un interviu pentru portalul baltic de ştiri BNS, potrivit Reuters.

Zelenski a făcut numai două vizite în străinătate de la începutul invaziei ruse din Ucraina în urmă cu aproape un an – una la Washington, în decembrie, şi alta la Londra, Paris şi Bruxelles, în februarie.

Conform preşedinţiei lituaniene, la summitul NATO de la Vilnius, care va avea loc la 11 şi 12 iulie, vor lua parte majoritatea liderilor din Alianţa Nord-Atlantică. Printre ei se va număra şi preşedintele american Joe Biden, care a efectuat în această săptămână o vizită neaşteptată la Kiev.

„Acesta este planul nostru”, a spus ambasadorul ucrainean la Vilnius despre vizita lui Zelenski. Ucraina speră ca participanţii la summit să cadă de acord „foarte clar că, imediat ce războiul se va termina, Ucraina va deveni membră a NATO”, a afirmat diplomatul citat de Agerpres.

Amnesty International cere ca cei responsabili de invazia rusă din Ucraina să fie anchetați

ACTUALIZARE 12:13 Amnesty International a cerut ca cei responsabili de invazia rusă din Ucraina să fie aduşi în faţa justiţiei, în contextul împlinirii unui an de la începutul războiului, relatează DPA. 

„Comunitatea internaţională ar trebui să facă tot posibilul pentru a garanta că cei responsabili de crime, conform dreptului internaţional, să fie aduşi în faţa justiţiei”, a spus Markus Beeko, secretar general al Amnesty International în Germania, citat miercuri într-un comunicat de presă. „Aceasta include investigaţii asupra comandanţilor militari de rang înalt şi liderilor civili”, a adăugat el. 

De la începutul invaziei ruse din Ucraina la 24 februarie 2022, trupele Moscovei au comis crime de război şi alte încălcări ale dreptului umanitar internaţional, inclusiv execuţii extrajudiciare, violenţe sexuale şi legate de gen, atacuri asupra infrastructurii civile şi locuinţelor, deportări de civili, precum şi crime extrajudiciare la scară largă prin bombardarea de oraşe, conform Amnesty. 

Invazia însăşi a fost un act de agresiune care a încălcat dreptul internaţional şi care a declanşat o catastrofă privind drepturile omului, a mai transmis organizaţia. „Oamenii din Ucraina au trecut prin orori inimaginabile în aceste 12 luni de război”, a mai spus Beeko. „Ei merită justiţie şi reparaţii pentru suferinţa fizică, psihică şi economică produsă de (preşedintele rus) Vladimir Putin şi trupele ruse. Comunitatea internaţională are datoria de a-i trage la răspundere pe vinovaţi”, a mai adăugat acesta.

Rusia acuză ONU de blocarea rotației experților AIEA la centrala ucraineană Zaporojie

ACTUALIZARE 12:00 Rusia a acuzat miercuri ONU de blocarea rotaţiei experţilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), care se află la centrala nucleară Zaporojie (sudul Ucrainei), pe care trupele ruse o controlează din martie 2022, exprimându-şi ‘profunda îngrijorare’ în legătură cu acest fapt, informează Reuters.

MAE rus susţine într-un comunicat că organismul nuclear al Naţiunilor Unite ‘perturbă’, fără un motiv întemeiat, schimbarea programată a personalului AIEA staţionat la uzină, care se află sub controlul forţelor ruse. 

AIEA a plasat personal cu titlu permanent în septembrie trecut când bombardamentele repetate suscitaseră îngrijorări privind un posibil dezastru asemănător catastrofei de la Cernobîl la această centrală nucleară, cea mai mare din Europa. 

Personalul AIEA urma să fie schimbat, prin rotaţie, la centrala Zaporojie mai devreme în această lună, dar Departamentul de siguranţă şi securitate al ONU a blocat înlocuirea acestuia, invocând îngrijorări cu privire la planificata rută de intrare şi ieşire din uzină propusă de Ministerul Apărării rus, susţine Rusia. 

Centrala se află situată în apropiere de linia frontului din sudul Ucrainei, amintește Agerpres.

‘Între 7 şi 18 februarie, Departamentul pentru siguranţă şi securitate nucleară al ONU a perturbat de trei ori, fără nicio explicaţie clară, rotaţia experţilor AIEA la această centrală’, declară MAE rus. Potrivit diplomaţiei de la Moscova, Ministerul Apărării dăduse garanţii în scris privind sosirea şi plecarea în siguranţă a personalului AIEA, dar ONU ceruse schimbarea rutei propuse de Rusia. 

Moscova a declarat că este pregătită să faciliteze rotaţia de personal înainte de sfârşitul lunii februarie. 

CNN: Rușii au lansat o rachetă balistică Sarmat când Biden vizita Ucraina. Testul a fost un eșec

ACTUALIZARE 11:40 Rusia a efectuat luni, în timp ce preşedintele Joe Biden se afla în Ucraina, un test al unei rachete balistice intercontinentale (ICBM) care pare să fi eşuat, potrivit a doi oficiali americani familiarizaţi cu acest subiect, relatează CNN.

În prealabil, Rusia a anunţat Statele Unite despre lansare prin intermediul liniilor de comunicare specifice, a declarat un oficial. Un alt oficial a precizat că testul nu a reprezentat un risc pentru Statele Unite, aşa că SUA nu au considerat exerciţiul ca fiind o anomalie sau o escaladare.

Testarea rachetei SARMAT – supranumită Satan II în Occident şi capabilă să transporte mai multe focoase nucleare – pare însă să fi eşuat, au mai spus oficialii.

Citește continuarea AICI

Traumele provocate de război îi afectează pe copiii ucraineni care au venit în România. Mulți au insomnii sau se izolează (studiu)

ACTUALIZARE 11:30 Opt din zece copii ucraineni au trecut prin momente de frică după izbucnirea războiului atunci când interacționau cu persoane străine. Dintre aceștia, unu din zece s-a confruntat des sau foarte des cu stări de frică, arată cel mai recent sondaj realizat de World Vision România.

Într-un an de la izbucnirea războiului, peste trei milioane de ucraineni au intrat pe teritoriul țării noastre, dintre care peste 100 de mii au solicitat o formă de protecție pentru a putea rămâne în România.

Impactul psihologic al războiului asupra copiilor Aproape opt din zece copii ucraineni (77%) au trecut prin momente de frică după izbucnirea războiului atunci când interacționau cu străini, arată rezultatele celui mai recent sondaj realizat de World Vision România.

Chestionarul a fost aplicat în perioada 27 ianuarie – 10 februarie în rândul beneficiarilor ucraineni ai fundației, cât și ai altor ucraineni care au găsit sprijin la centrul de refugiați de la Romexpo.

Șapte din zece copii întâmpină probleme de insomnie, conform aceluiași sondaj la care au răspuns părinți ucraineni, în special mame.

Citește continuarea AICI

Un spion expulzat din România a fost prezent în public la discursul lui Putin

ACTUALIZARE 11:20 În timp ce președintele rus Vladimir Putin își ținea marți discursul în fața națiunii, un personaj aflat în primele rânduri atrăgea atenția. Bratislav Jikovici, un cetățean sârb, declarat indezirabil în 2017 în România și expulzat după ce a fost prins că spiona pe litoralul românesc pentru Rusia, a fost surprins în publicul lui Putin.

Șeful Dumei de Stat a Rusiei acuză SUA de distrugerea stabilității internaționale: „Au aruncat lumea într-o stare de conflicte”

ACTUALIZARE 11:10 „Încetând să-şi mai respecte obligaţiile şi respingând propunerile ţării noastre în materie de securitate globală, Statele Unite au distrus arhitectura de securitate internaţională”, a denunțat miercuri preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, scrie Reuters. „Au aruncat lumea într-o stare de conflicte şi provocări”, susține şeful Dumei, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Duma urmează să se întrunească miercuri în sesiune plenară pentru a examina proiectul de lege trimis în ajun de preşedintele Vladimir Putin privind suspendarea participării Rusiei la Tratatul de reducere a armelor strategice New START, aşteptându-se să aprobe, fără surprize, această iniţiativă, scrie Agerpres.

Putin a prezentat suspendarea acestui tratat istoric de dezarmare nucleară ca pe un avertisment cu privire la Ucraina în discursul său de marţi adresat camerelor reunite ale Adunării Federale (parlamentul bicameral rus), în timp ce liderul de la Casă Albă, Joe Biden, a promis că va continua să susţină şi să apere Ucraina pe fondul împlinirii peste două zile a unui an de la declanşarea agresiunii ruse împotriva acestei ţări.

Citește continuarea AICI

Rusia „rămâne fără muniție și a pierdut până la 50% din tancurile sale” în Ucraina

ACTUALIZARE 11:00 Rusia a pierdut până la jumătate din tancurile sale în Ucraina de la începutul războiului și își epuizează rapid muniția, a declarat un înalt oficial american, potrivit Insider.

Afirmațiile îi aparțin secretarul adjunct al Trezoreriei Wally Adeyemo.

Adeyemo susține că sancțiunile impuse Rusiei -au afectat economia și au limitat capacitatea acesteia de a înlocui echipamentele pierdute în război.

Sancțiunile, a spus el, „au degradat capacitatea Rusiei de a înlocui peste 9.000 de piese de echipament militar pierdute de la începutul războiului, au forțat opriri ale producției la instalațiile cheie de apărare și au cauzat lipsa de componente esențiale pentru producția de tancuri și avioane.”

„De asemenea, Rusia rămâne fără muniții și a pierdut până la 50% din tancurile sale”, a continuat el, și a fost nevoită „să apeleze la armele din era sovietică”.

Adeyemo spune că, după un an de război, „economia Rusiei seamănă mai mult cu cea a Iranului și Venezuelei decât cu a unui membru al G20”.

Explozie la un depozit de muniție al rușilor, în Mariupol

ACTUALIZARE 10:45 Potrivit Consiliului Local din Mariupol, un depozit de muniție rusesc a fost distrus pe 21 februarie, informează The Kyiv Independent. Depozitul era situat în cartierul central din apropierea aeroportului.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Alerte de raid aerian la Kiev

ACTUALIZARE 10:30 The Guardian relatează că sirenele de raid aerian sună din nou miercuri la Kiev. De asemenea, autoritățile ucrainene par să indice că până acum au avut loc cel puțin patru explozii în Harkov în această dimineață.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Putin vrea să tranşeze conflictul pe câmpul de luptă, susțin serviciile secrete germane

ACTUALIZARE 10:20 La aproape un an de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia ordonată de preşedintele Vladimir Putin, conducerea de la Moscova nu dă niciun semn că este deschisă la negocieri pentru a încheia conflictul, potrivit serviciilor secrete ale Germaniei, citate miercuri de DPA.

Nu există niciun indiciu că Putin ar fi dispus să ajungă la un acord de pace, a declarat şeful serviciului de informaţii externe al Germaniei BND, Bruno Kahl, în comentarii făcute grupului media german Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND) şi publicate miercuri, scrie Agerpres.

În acest moment, Putin este preocupat să pună capăt conflictului „pe câmpul de luptă şi să obţină cât mai multe avantaje acolo pentru ca apoi să dicteze un acord de pace în condiţiile sale la un moment dat în viitor”, a spus şeful serviciilor secrete germane.

Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei la 24 februarie anul trecut. Kahl a mai subliniat că Rusia este în continuare capabilă să trimită şi alţi soldaţi pe front. Din cei 300.000 mobilizaţi de Moscova în toamna anului trecut, unii erau încă în curs de pregătire, în timp ce alţii au fost deja trimişi pe front, a mai declarat el.

Rusia ar avea un „potenţial de mobilizare suplimentar” de „până la 1 milion de bărbaţi, dacă acest lucru era considerat necesar la Kremlin”, potrivit şefului informaţiilor germane.

În ciuda avantajului numeric al Rusiei, Ucraina este în continuare capabilă să se apere de forţele Moscovei foarte eficient, a spus Kahl. „Dar aceasta este o luptă dificilă pe termen lung şi doar va avea succes în partea ucraineană dacă sprijinul Occidentului este cu adevărat susţinut”, a adăugat el.

Până acum, trupele ruse au reuşit să oprească înaintările surpriză din partea ucrainenilor. În schimb, Kahl a descris situaţia curentă de pe câmpul de luptă ca un război de tranşee, „un foarte crud, brutal război de uzură”.

„Mereu mă întreb în cât timp ajung la buncăr”. Copiii din Ucraina s-au ascuns 920 de ore în pivnițe și subsoluri în ultimul an

ACTUALIZARE 10:15 Copiii din Ucraina au fost nevoiți să se ascundă în buncăre, pivnițe și stații de metrou timp de 920 de ore de când a început războiul, arată datele transmise de Salvați Copiii. Este vorba de aproximativ 38,3 zile, potrivit organizației, care adaugă că în Ucraina s-au auzit 16.207 de sirene în ultimul an.

În Harkov au existat peste 1.700 de alarme aeriene în ultimul an, cu o durată totală de aproximativ 1.500 de ore, în timp ce în regiunile Donețk și Zaporojie s-au auzit alarme timp de peste 1.100 de ore.

De-a lungul liniei frontului în sud-estul Ucrainei, bombardamentele nu încetează aproape niciodată. Familiile din această zonă au fost forțate să-și abandoneze casele, multe dintre ele acum distruse, pentru a trăi în subteran, fără lumină, apă și încălzire.

Citește continuarea AICI

Nimeni nu mai acordă atenție amenințărilor nucleare ale lui Putin, spune Zelenski

ACTUALIZARE 09:10 Președintele Volodimir Zelenski a declarat că amenințările liderului rus Vladimir Putin de a relua testele cu arme nucleare reprezintă un lucru pe care nimeni nu îl mai ia în considerare, potrivit cotidianului ucrainean Pravda.

„În ceea ce privește dacă Federația Rusă se pregătește pentru teste nucleare: noi doi suntem adulți. Această persoană (Putin) a decis mai întâi că vor avea loc niște intimidări, iar apoi a făcut legătura cu niște mesaje din partea SUA etc. Mi se pare că acest lucru se întâmplă tot timpul. Serios, nimeni nu le mai acordă atenție”, a afirmmat Zelenski, într-o conferință de presă cu premierul italian Giorgia Meloni, care se află la Kiev.

Președintele ucrainean a acuzat reprezentanții Kremlinului că ar „comunica deja ca niște teroriști”. „Singura diferență este că teroriștii poartă măști, iar în Rusia nici măcar nu-și ascund fețele”, a subliniat liderul de la Kiev. Întrebat dacă a urmărit discursul lui Putin în fața Adunării Federale, Zelenski a răspuns negativ, deoarece, după cum a remarcat, chiar în acel moment armata rusă ataca Hersonul.

În data de 21 februarie, președintele rus Vladimir Putin a dat instrucțiuni Ministerului Apărării și Rosatom, autoritatea națională de reglementare în domeniul nuclear, să asigure pregătirea pentru teste nucleare. În timpul discursului lui Putin, cinci persoane au fost ucise și 16 au fost rănite și transportate la spital ca urmare a unui atac rusesc asupra orașului Herson.

China transmite că relația cu Rusia este „solidă ca o stâncă” și va rezista oricărui test. Trimisul lui Xi a ajuns la Moscova

ACTUALIZARE 09:00 Șeful Biroului Comisiei de Afaceri Externe a Comitetului Central al Partidului Comunist din China, Wang Yi, i-a spus marți lui Nikolai Patrușev, secretarul puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei și unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui Vladimir Putin, că relația dintre Beijing și Moscova este „solidă ca o stâncă” și că va rezista oricărui test într-o situație internațională în schimbare, transmite Reuters.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Parteneriatul „fără limite” al Chinei cu Rusia este analizat cu atenție în Occident după ce Statele Unite s-au declarat îngrijorate că Beijingul ar putea lua în considerare furnizarea de arme către Rusia, la un an de la invazia din Ucraina.

Citește continuarea AICI

Fostul ambasador american la Moscova povestește cum este să negociezi cu Vladimir Putin

ACTUALIZARE 08:50 Fostul ambasador al Statelor Unite la Moscova, John Sullivan, a povestit, într-un interviu acordat BBC, cum este să încerci să negociezi cu Kremlinul și de ce Vladimir Putin nu va renunța cu ușurință la planurile sale de a subjuga Ucraina.

John Sullivan a fost ambasadorul SUA la Moscova în cei doi ani dinaintea declanșării de către Putin a invaziei. Fostul diplomat s-a numărat printre cei care au încercat să poarte conversații cu oficialii ruși pentru a preveni războiul.

El spune că rușii „nu au vrut să discute în mod serios”. „Au cerut garanții de securitate pentru Rusia dar au refuzat să discute constructiv despre securitatea Ucrainei. Nu au fost dispuși niciodată să treacă de propriile puncte de vedere… A fost o mascaradă”, a spus el.

Citește continuarea AICI

Joe Biden a ascuns vizita în Ucraina și față de Prima Doamnă

ACTUALIZARE 08:45 Prima doamnă Jill Biden a dezvăluit reporterilor că a aflat despre vizita președintelui Joe Biden în Ucraina „chiar înainte de a pleca”, adăugând că și-a exprimat unele îngrijorări cu privire la această călătorie, scrie CNN.

„Mi-a spus chiar înainte să plece și i-am spus: „Ce? Te duci unde?’”, a spus prima doamnă înainte de a se urca într-un avion pentru a pleca într-o excursie de șase zile în Namibia și Kenya. Ea a reiterat că a aflat „chiar înainte ca el să plece, pentru că a fost, știți, ascuns”.

Citește continuarea AICI

Polonia va livra Kievului „în următoarele două-trei săptămâni” 14 tancuri Leopard 2

ACTUALIZARE 08:40 Polonia va livra 14 tancuri Leopard 2 Ucrainei în „următoarele două sau trei săptămâni”, odată ce antrenamentul trupelor ucrainene va fi finalizat, a declarat marţi Ministerul de externe al ţării, potrivit CNN.

Łukasz Jasina, purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe, a declarat că Varşovia susţine trimiterea de avioane de luptă la Kiev, dar mai este încă mai este mult de lucru pentru a obţine un consens între ţările NATO.

„Exact aşa cum a fost cu tancurile, sperăm că această coaliţie va fi suficient de mare pentru a-i sprijini tot mai mult pe ucraineni. Avioanele sunt foarte utile în războiul ucrainean”, a declarat Jasina. „Totuşi, sunt un optimist”, a adăugat acesta.

„Dar suntem membri ai NATO şi vrem să ajungem la un acord în toate aceste chestiuni, pentru a participa împreună, deoarece alianţa este mai puternică atunci când suntem împreună”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Iohannis participă, la Varşovia, la reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9

ACTUALIZARE 08:15 Klaus Iohannis participă, miercuri, la Varşovia, alături de omologul polonez, Andrzej Duda, la reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9 (B9), la care invitaţi sunt preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Summitul B9 se desfăşoară în contextul împlinirii unui an de la declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, şi are ca obiectiv continuarea coordonării dintre Aliaţii de pe Flancul Estic al NATO şi SUA, pe fondul provocărilor de securitate generate de război, scrie Agerpres.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, agenda discuţiilor vizează continuarea sprijinului multidimensional pe care statele aliate, inclusiv cele participante la Formatul B9, îl acordă Ucrainei, susţinerea pentru aspiraţiile sale euroatlantice, precum şi demersurile continue ale NATO de întărire a posturii sale de descurajare şi apărare pe Flancul estic.

Vor fi abordate, de asemenea, modalităţile de tragere la răspundere a Rusiei, prin instrumente de drept internaţional, pentru crimele comise în Ucraina. O atenţie specială va fi acordată şi partenerilor vulnerabili, precum Republica Moldova, confruntată cu provocări crescute de securitate, a informat sursa citată.

Macron, așteptat în Ucraina în martie

ACTUALIZARE 08:00 Invitaţia adresată preşedintelui francez Emmanuel Macron de a vizita Kievul este „încă valabilă”, iar responsabilii ucraineni speră că va avea loc în curând, a spus marţi ambasadorul ucrainean în Franţa, Vadîm Omelşenko, citat de AFP.

Întrebat la postul de radio RTL despre faptul că preşedintele american Joe Biden a mers la Kiev, iar preşedintele francez nu, diplomatul a subliniat că „desigur” invitaţia a fost trimisă. „Din păcate, nu a putut veni”, a continuat el, adăugând totodată că această invitaţie este „încă valabilă”. „Sperăm că această vizită va avea loc eventual în martie”, a mai spus diplomatul.

Cu ocazia primei aniversări a invaziei ruse în Ucraina, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dorit să primească vizita şefului statului francez, ca simbol al sprijinului poporului ucrainean şi un semnal pentru Moscova, scrie Agerpres.

Emmanuel Macron, care a mers la Kiev în iunie pentru prima dată de la începutul conflictului, vrea să se întoarcă acolo cu anunţuri concrete, potrivit unor surse diplomatice franceze.

Ambasadorul ucrainean a lăudat „nivelul de sprijin fără precedent” din partea Franţei de la începutul războiului. „Şi sper cu adevărat că Franţa va continua să ofere sprijin”, a adăugat el. În schimb, el nu a comentat recentele afirmaţii făcute de Emmanuel Macron despre ajutorul acordat pentru „înfrângerea” Rusiei, avertizând în acelaşi timp împotriva celor care vor „mai presus de toate să zdrobească Rusia”.

„Nu căutăm să distrugem pe nimeni”, a comentat simplu Vadîm Omelşenko. „Căutăm să ne apărăm libertatea şi independenţa”, a continuat el, asigurând că scopul nu este „să trecem frontiera Rusiei şi să mergem la Moscova”. „Nu avem nevoie de asta”, a spus el.

Ambasadorul ucrainean a ţinut să sublinieze că Vladimir Putin provoacă poporului său şi ţării sale „daune pe care nimeni nu le-a făcut până acum”. „Se vor autodistruge”, a conchis el. 

Franța supraveghează activitatea companiilor chineze

ACTUALIZARE 07:50Franţa supraveghează activitatea companiilor chineze susceptibile de a furniza ajutor Rusiei, a afirmat marţi ministrul francez de Externe, Catherine Colonna, în contextul în care apropierea chino-rusă îi îngrijorează tot mai mult pe occidentali, scrie AFP.

„Există companii private chineze a căror activitate o urmărim îndeaproape”, a declarat Catherine Colonna, întrebată, la postul public de televiziune France 5, despre un potenţial parteneriat strategic între China şi Rusia. La sfârşitul săptămânii trecute, şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a afirmat la CBS News că unele companii chineze furnizează deja „un ajutor neletal” efortului de război al Rusiei. scrie Agerpres. 

El a subliniat că „nu există nicio distincţie între companiile private şi companiile de stat”. Dincolo de armamentul pur, poate fi luat în considerare un întreg arsenal de ajutoare precum veste antiglonţ, raţii alimentare etc. Întrebată despre locaţia acestor companii, în special pe teritoriul ucrainean, Catherine Colonna a răspuns că „nu sunt neapărat pe teren”.

Pe de altă parte, şefa diplomaţiei de la Paris a ţinut să adauge că Franţa i-a vorbit „destul de diplomatic şi destul de clar” Beijingului despre dorinţa sa ca Beijingul „să nu dea o mână de ajutor puternic Rusiei”, subliniind că ea a preferat „să reţină ataşamentul Chinei faţă de stabilitatea care o avantajează în pe termen lung”.

Catherine Colonna a mai estimat că occidentalii ar trebui să vadă mai clar poziţia Chinei la New York, cu ocazia reuniunii Consiliului de Securitate al ONU din 24 februarie, dată care va marca prima aniversare a invaziei Ucrainei de către Rusia.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marţi că este „din ce în ce mai îngrijorat” de un posibil sprijin militar din partea Chinei pentru Rusia. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a afirmat la rândul său că omologul său chinez, Wang Yi, i-a dat asigurări că China nu furnizează arme Rusiei şi nu intenţionează să facă acest lucru. 

Editor : Loredana Bancăș

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut o întrevedere cu omologul săugeorgian, Ilia Darchiashvili, la Conferinţa de Securitate de la Munchen. Șeful diplomaţiei române a apreciat cooperarea Georgiei cu structurile NATO şi a reiterat sprijinul României pentru parcursul euroatlantic al acestei ţări.

Cei doi miniştri de Externe au exprimat satisfacţia pentru nivelul foarte bun al relaţiei bilaterale, ridicată la nivel de Parteneriat Strategic prin semnarea Declaraţiei Comune pe această temă de către preşedinţii celor două state, la Bucureşti, la 11 octombrie 2022. De asemenea, la propunerea ministrului român de Externe, a fost convenită încheierea unui Plan de Acţiune pentru implementarea Declaraţiei Comune, se arată într-un comunicat al MAE, citat de Agerpres.

Aurescu a salutat concluziile Raportului analitic privind alinierea Georgiei la acquis-ul european, publicat de Comisia Europeană la 2 februarie 2023, şi a reconfirmat sprijinul ferm al României pentru avansarea Georgiei în direcţia obţinerii statutului de candidat la aderarea la UE.

În context, şeful diplomaţiei române a reiterat disponibilitatea României de a oferi asistenţă tehnică, pe palierele relevante, pentru a susţine partea georgiană în implementarea angajamentelor sectoriale asociate avansării agendei europene, în continuarea sprijinului acordat anterior de România.

Ministrul a subliniat, totodată, importanţa atingerii, prin procesul de reformă, a reperelor de etapă incluse în Opinia Comisiei Europene din iunie 2022.

Şeful diplomaţiei române a apreciat cooperarea Georgiei cu structurile NATO şi a reiterat sprijinul României pentru parcursul euroatlantic al Georgiei, în conformitate cu abordarea transparentă a ţării noastre pentru politica NATO a „Uşilor Deschise”, inclusiv în contextul exercitării de către România, împreună cu Regatul Unit, a mandatului de Ambasadă – Punct de contact NATO la Tbilisi în perioada 2023-2024, arată MAE.

Aurescu a reafirmat sprijinul consecvent al României pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Georgiei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional, şi a asigurat partea georgiană că ţara noastră va rămâne un promotor activ al implicării consistente a UE în procesul de reglementare a conflictelor prelungite din regiune.

La rândul său, ministrul georgian de Externe a mulţumit României pentru sprijinul acordat pentru obţinerea perspectivei europene de către Georgia şi pentru integrarea euroatlantică a ţării sale, respectiv pentru continuarea prezenţei consistente a experţilor români în Misiunea UE de Monitorizare din Georgia (EUMM), se mai menţionează în comunicatul MAE.

Ministrul georgian de Externe l-a invitat pe omologul român să facă o vizită în Georgia, invitaţia fiind acceptată de partea română.

Editor : M.B.

Preşedinţia suedeză a Consiliului UE a anunţat că Uniunea Europeană a ajuns, vineri, la un acord privind limitarea preţului produselor petroliere ruseşti, cu două zile înaintea începerii unui embargou al UE asupra acestor produse.

„Ambasadorii UE au aprobat astăzi plafonarea preţului pentru produsele petroliere ruseşti înaintea unei adoptări definitive de către Consiliul European”, au transmis oficialii suedezi pe Twitter, conform AFP, citat de Agerpres. Este vorba de „un acord important, care face parte din răspunsul neîntrerupt al Uniunii Europene şi al partenerilor săi la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei”.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Potrivit unor diplomaţi europeni, acordul prevede un preţ plafonat de 100 de dolari pe baril pentru produse mai scumpe, precum motorina, şi un altul de 45 de euro pe baril pentru produsele mai puţin rafinate, precum păcura. Acest acord corespunde propunerilor făcute de Comisia Europeană. Plafoanele stabilite se referă la produsele petroliere ruseşti transportate pe nave ale Uniunii Europene.

Surse diplomatice au descris aceste preţuri ca fiind „echilibrate”, făcând posibilă „reducerea veniturilor Rusiei şi garantând în acelaşi timp accesul ţărilor terţe” din afara UE la aceste produse.

„Împreună cu G7, stabilim plafoane de preţ pentru aceste produse pentru a reduce veniturile ruseşti, asigurând în acelaşi timp stabilitatea pieţei globale a energiei”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.„Trebuie să continuăm să lipsim Rusia de mijloacele de a duce războiul în Ucraina”, a mai spus ea, amintind de intrarea în vigoare, duminică, a embargoului asupra produselor petroliere ruseşti exportate pe mare.

Potrivit altor surse diplomatice, Polonia şi statele baltice au cerut pentru un nivel chiar mai redus al plafonului pentru a penaliza şi mai mult Rusia.

Ecuaţia este totuşi delicată, obiectivul fiind, ca şi în cazul plafonării preţului ţiţeiului în decembrie, de a restrânge veniturile Rusiei, asigurându-se, totodată, că aceasta continuă să aprovizioneze piaţa mondială pentru a nu destabiliza schimburile şi a provoca o creştere a preţurilor. Diversitatea produselor petroliere, al căror preţ de vânzare variază enorm de la o piaţă la alta, complică şi ea situaţia.

Embargoul european asupra produselor rafinate ruseşti „va dezechilibra şi mai mult pieţele internaţionale de energie”, a susținut purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, care a spus și că Rusia „ia măsuri pentru a-şi proteja interesele”.

Conform unui acord la care au ajuns, în decembrie, UE, G7 şi Australia, aceste plafonări trebuie adoptate înainte de intrarea în vigoare, duminică, a embargoului european asupra produselor rafinate ruseşti exportate pe mare pentru a împiedica Rusia să găsească cu uşurinţă noi cumpărători la preţurile pieţei.

Dincolo de plafonul stabilit de europeni, companiilor cu sediul în UE, G7 sau Australia li se va interzice să furnizeze servicii care permit transportul maritim, în special asigurări (ţările G7 asigură în proporţie de 90% transporturile globale).

Urmând exemplul SUA şi Canadei, UE a interzis deja, din 5 decembrie, pe teritoriul său aproape toate livrările de petrol rusesc transportat pe mare.

La aceasta s-a adăugat, concomitent, un mecanism de plafonare a preţului aprobat de UE, G7 şi Australia, care prevede că, la nivel mondial, să poată fi livrat în continuare numai ţiţeiul rusesc vândut la un preţ de cel mult 60 de dolari pe baril. Companiile cu sediul în aceste ţări nu îşi mai pot presta serviciile (comerţ, transport de marfă, asigurări, armatori etc.), în caz contrar riscând să fie sancţionaţi.

Editor : Adrian Dumitru