Deficitul bugetar al României a coborât la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, sumă care reprezintă 2,34% din Produsul Intern Brut. Scăderea cu 28,36 de miliarde de lei echivalează cu o reducere de aproape 40% a diferenței dintre cheltuielile și veniturile statului, într-o perioadă în care ținta guvernamentală pentru întregul an este de 6,2% din PIB.
Consultantul fiscal Adrian Bența explică această evoluție prin amânarea plăților pe care primăriile și unitățile administrativ-teritoriale le datorează furnizorilor. „Ne arată că statul nu-și plătește furnizorii. Dacă vă duceți în toate comunele și unitățile administrativ-teritoriale, toate au datorii. Deficitul se reduce pentru că nu-și plătesc furnizorii. Este cosmetizat. E ceva ce face statul de 20 de ani, așa a fost gândit”, a precizat expertul.
În paralel cu aceste arierate, costurile asociate datoriei publice au urcat semnificativ, arată Financiarul. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, notează că dobânzile plătite pentru datoria statului au crescut de la 31,7 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 40,1 miliarde de lei în perioada similară din acest an. Ponderea acestor costuri a avansat de la 1,67% la 2% din PIB-ul anual.
Pentru a opri presiunea financiară, consilierul BNR propune trecerea la un excedent primar, definit drept un excedent bugetar calculat înainte de achitarea dobânzilor. „Am scris în repetate rânduri pe tema deficitului bugetar. Nu putem trăi la nesfârșit pe bani împrumutați”, a declarat Eugen Rădulescu, amintind că pe parcursul anului 2024 România a utilizat bani aferenți unui deficit de 9,4% din PIB fără a obține o creștere economică robustă.
La rândul său, profesorul de economie Adrian Mitroi subliniază că ajustarea actuală a deficitului a venit cu o creștere a datoriei publice și cu o creștere economică negativă. Profesorul anticipează că nivelul va urca spre 4% la sfârșitul anului și ar putea trece de pragul de 5% din PIB odată cu includerea plăților pentru salariile magistraților și a despăgubirilor pentru Pfizer. „A fost exact ce trebuia, dar acest 2,34% acum înseamnă un 4% la final de an. Dar avem de plătit și salariile magistraților, despăgubirile pentru Pfizer etc. Ne vom duce peste 5%. Această reducere a deficitului are două efecte adverse: a venit cu o creștere a datoriei publice și o creștere economică negativă”, a afirmat Adrian Mitroi.
Pe termen scurt, încadrarea în proiecția de 6,2% din PIB se baza pe finalizarea PNRR și atragerea fondurilor aferente, însă tragerile sunt condiționate de reforme restante. Neadoptarea legii salarizării ar însemna pierderea a 770 de milioane de euro. Acordarea unei alte tranșe de 770 de milioane de euro este pusă sub semnul întrebării din cauza legii ANI și a amendamentului Fritz, prin care primarul Timișoarei își pierde mandatul. Grupurile politice Renew și PPE din Parlamentul European au cerut Comisiei Europene blocarea acestor fonduri, invocând afectarea statului de drept, ceea ce ridică la 1,5 miliarde de euro totalul sumelor aflate în dubiu. Conform tratatelor europene, România trebuie să reducă deficitul la 5% din PIB anul viitor, urmând ca în anii ulteriori să atingă limita maximă de 3%.
