Piața muncii din România oferă tot mai puține opțiuni pentru candidați, numărul de posturi disponibile ajungând la cel mai redus nivel din ultimii zece ani. În trimestrul al doilea din 2026, în economie existau doar 26.461 de locuri de muncă vacante, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Stocul de posturi neocupate s-a redus cu 15,5% față de aceeași perioadă a anului 2025. Aceasta reprezintă a doua cea mai abruptă scădere anuală înregistrată după șocul economic provocat de pandemie în 2020, când reculul a fost de aproape 38%.
Contextul economic actual justifică prudența angajatorilor. Inflația anuală a atins 8,2% în iulie 2026, o valoare semnificativ peste media Uniunii Europene de 3,0%, potrivit datelor Eurostat. În paralel, rata șomajului a urcat la 6,3% în luna iunie, depășind media europeană de 6,0%. Acești indicatori mențin o presiune dublă asupra companiilor, atât pe partea de costuri, cât și pe cea a cererii de consum.
Scăderea numărului de posturi vacante semnalează o amânare a planurilor de extindere și o reevaluare a necesarului de personal. Companiile se concentrează acum pe creșterea productivității, controlul costurilor și implementarea soluțiilor de automatizare. Sectoarele cele mai afectate de această frânare a angajărilor au fost administrația publică, agricultura și comerțul.
Managerii de companii adoptă o strategie de selecție mai severă pentru rolurile noi. Sorina Faier, managing partner la firma de recrutare Elite Searchers, explică faptul că incertitudinea economică, costurile în creștere, fiscalitatea impredictibilă și bugetele restrânse stau la baza acestei atitudini. „Scăderea arată că piața muncii a intrat într-o perioadă de prudență. Companiile continuă să angajeze, dar aprobă mai greu poziții noi și se concentrează în special pe rolurile esențiale”, a declarat Faier, conform informațiilor Financiarul.
În consecință, multe companii aleg să nu mai ocupe posturile care se eliberează. Sarcinile aferente sunt fie redistribuite în cadrul echipelor existente, fie înlocuite prin procese de digitalizare și automatizare. Această abordare transferă resursele financiare din bugetele de recrutare către investiții în eficiența operațională.
