Galerie Foto | Campioana mondială și europeană, licențiată în istorie, aleargă spre medalia de aur de la Tokyo

[ad_1]

  • UCL: PSG – Bayern Munchen, marți, 22:00, Digi Sport 1

  • UCL: Chelsea – FC Porto, marți, 22:00, Digi Sport 2

Britanica este licențiată în istorie și a cucerit premiul pentru „cea mai bună rubrică a anului”, oferit de Asociația Internațională a Presei Sportive, pentru un eseu pe tema rasismului publicat în The Telegraph. Dina Asher-Smith este născută în sudul Londrei, acolo unde se și pregătește pentru JO din Tokyo.

Galerie Foto

Dina Asher-Smith visează la cel puțin o medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo

Rezultatele din ultimii ani, o plasează pe Asher-Smith în postura de favorită la medaliile de aur în probele de 100 m și 200 m, la Tokyo. Cu toate acestea, sportiva din Regatul Unit rămâne cu picioarele pe pământ și este convinsă că nu renumele, ci forma de moment o va ajuta să triumfe la Jocurile Olimpice.

În 2018, am câștigat trei medalii de aur la Europene, dar acestea nu mi-au influențat 2019. În 2019, am câștigat aurul mondial la 200 m și argintul la 100 m și 4 x 100 m, dar nu-mi vor oferi niciun avantaj pentru 2021. Fiecare sezon este o foaie goală. Și există atât de multe adversare valoroase în lume„, a declarat Dina Asher-Smith, potrivit Gazzetta dello Sport.

Dina Asher-Smith a participat și la Olimpiada de la Rio, din 2016, unde a urcat pe ultima treaptă a podiumului alături de echipa din Marea Britanie. Atleta a vorbit și despre pasiunea sa mai puțin cunoscută, istoria.

Îmi place să aprofundez epocile care au marcat schimbări culturale și religioase: teza mea de absolvire, din 2017, s-a axat pe evoluția muzicii jazz în anumite perioade ale secolului XX„, a adăugat Dina Asher-Smith.

Etichete: atletism jo , jocurile olimpice tokyo , dina asher-smith

[ad_2]

Citește mai mult..

Guvernul dublează premiile sportivilor clasați pe primele 6 locuri la JO 2020. Medalia de aur, recompensată cu 140.000 de euro

[ad_1]

Guvernul României a aprobat, joi, la iniţiativa Ministerului Tineretului şi Sportului, dublarea sumelor destinate premierii medaliaţilor şi a sportivilor clasaţi în primele 6 locuri la Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020, aurul urmând să fie răsplătit cu 140.000 de euro, informează un comunicat al MTS, citat de Agerpres.

Astfel, sumele pe care sportivii le vor primi sunt următoarele:

  • medalie de aur – 140.000 euro (faţă de 70.000 euro)
  • medalie de argint – 112.000 euro (faţă de 56.000 euro)
  • medalie de bronz – 84.000 euro (faţă de 42.000 euro)
  • locul al IV-lea – 56.000 euro (faţă de 28.000 euro)
  • locul al V-lea – 42.000 euro (faţă de 21.000 euro)
  • locul a VI-lea – 28.000 euro (faţă de 14.000 euro).

Potrivit digisport.ro, România acordă cel mai mare premiu din Europa pentru o medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Citiți și: Ce premii în bani oferă România sportivilor medaliați la Jocurile Olimpice, în comparație cu alte țări

Ministrul Eduard Novak, care va participa la Jocurile Paralimpice, a declarat că dublarea premiilor este o dovadă a faptului că Guvernul înţelege şi respectă performanţa sportivă.

„Este o mare reuşită aprobarea acestui act normativ şi mă bucur că am avut sprijinul colegilor şi partenerilor din coaliţie. Este o dovadă că Guvernul României înţelege şi respectă importanţa sportului şi a performanţei sportive, că apreciază şi recompensează munca şi eforturile care stau în spatele acestor rezultate. Performanţele olimpice reprezintă o importantă carte de vizită pentru prestigiul nostru, ca ţară, şi avem încă mult de recuperat la acest nivel, unde ultimele două decenii au avut un nedorit trend descendent. Sunt necesari mulţi paşi până vom ajunge din nou acolo unde ne dorim şi unde putem fi, aceşti paşi nu se pot parcurge dintr-odată, dar este important că suntem o echipă şi că ne raportăm în mod unitar la proiectul de revigorare şi renaştere a sportului românesc. Rămânem împreună în aceste demersuri şi vom continua să căutăm soluţii pentru ca sportul şi sportivii să se simtă apreciaţi şi să aibă condiţii cât mai bune de pregătire”, a spus Eduard Novak, citat de comunicatul MTS.

Citiți și: Klaus Iohannis i-a decorat pe sportivii medaliați la JO 2020. „Sportul trebuie să redevină o prioritate”

Cine sunt sportivii care vor fi recompensați financiar de statul român

La această ediţie a Jocurilor Olimpice, România a obţinut patru medalii, una de aur şi trei de argint, la canotaj şi scrimă, performanţă comparabilă cu cea de la ediţia anterioară, de la Rio de Janeiro.

Medalia de aur a fost câştigată la dublu vâsle feminin de Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş, iar cele trei de argint de Ana-Maria Popescu la spadă, de echipajul masculin de patru rame fără cârmaci – Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu şi Cosmin Pascari, şi de cel de dublu rame masculin – Marius Cozmiuc, Ciprian Tudosă.

Tricolorii au mai obţinut la Tokyo un loc patru, prin înotătorul David Popovici la 200 m liber, trei locuri cinci, prin echipa feminină de tenis de masă (Daniela Dodean-Monteiro, Bernadette Szocs, Elizabeta Samara), perechea de dublu mixt la tenis de masă – Ovidiu Ionescu/Bernadette Szocs – şi echipajul de canoe dublu masculin pe 1.000 m, Cătălin Chirilă/Victor Mihalachi.

Alte trei clasări au fost pe locul şase, atleta Bianca Ghelber la greutate, echipajul feminin de opt plus cârmaci (Maria Magdalena Rusu, Viviana Iuliana Bejinariu, Georgiana Dedu, Maria Tivodariu, Ioana Vrînceanu, Amalia Bereş, Mădălina Bereş, Denisa Tîlvescu, Daniela Druncea) şi echipajul de dublu vâsle feminin categorie uşoară (Ionela Livia Cozmiuc, Gianina Elena Beleagă).

Cu 4 medalii – una de aur şi 3 de argint –  România s-a clasat pe locul 46 în clasamentul medaliilor obţinute la Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Jocurile Olimpice de vară Tokyo 2020 s-au desfăşurat sub semnul pandemiei mondiale de SARS-COV 2, iar amânarea acestora a determinat multe incertitudini şi modificări în planul de pregătire al sportivilor şi al competiţiilor internaţionale premergătoare. Cu atât mai mult, performanţa acestor sportivi merită o recunoaştere specială, menționează MTS.

„Unul dintre obiectivele prioritare ale Strategiei Naţionale pentru Sport, aflată în elaborare la acest moment la nivelul Ministerului Tineretului şi Sportului şi al grupului de lucru interministerial implicat în acest amplu demers de reformare, este revenirea României în elita mondială a sportului de performanţă, cu clasarea în top 10 la ediţia din 2032 a Jocurilor Olimpice şi Paralimpice de Vară. Demersul de dublare a recompenselor financiare pentru sportivii medaliaţi olimpic şi paralimpic la Tokyo 2020 face parte din strategia de recompensare şi stimulare a performanţei sportive”, arată Ministerul Tineretului și Sportului.

Editor : Luana Pavaluca

[ad_2]

Citește mai mult..

Elisabeta Lipă: Există o „pepinieră” Moldova în sport. De ce mai toți canotorii provin de acolo și ce are deosebit această generație?

[ad_1]

Foarte mulți dintre canotorii lotului olimpic proaspăt întors de la Tokyo – cu rezultate remarcabile: o medalie de aur și două de argint – provin din Moldova, care pare o adevărată „pepinieră” nu doar pentru canotaj, ci pentru sport în general. Președinta Federației Naționale de Canotaj, multipla campioană Elisabeta Lipă, are o explicație pentru asta, pe care a împărtășit-o, duminică seara, la Digi24, într-o ediție specială în care au fost invitați toți membrii lotului olimpic de canotaj.

„Eu cred că de acolo (din Moldova – n.r.) provin campionii, nu doar cei care sunt acum, ci și generațiile din trecut, pentru că altfel îi cresc părinții acasă: îi duc să prășească, să se ducă cu animalele, să care apă, să taie lemne, să gătească, să facă curat. Adică un copil, când stă acasă, nu doarme până la prânz și după ce se trezește țipă la mama să-i dea de mâncare. Că mama nu-i acasă”, a spus Elisabeta Lipă, ea însăși născută la Siret, în județul Suceava. 

„Nu neapărat că viața e mai grea, nu toți au avut sau au situații financiare mai grele, dar e alta educația, văd altfel viața și atunci când vin și dau de aceste antrenamente – toată lumea are senzația că acest sport este ceva ieșit din comun și ne omoară, dar nu ne omoară, pentru că și cei cu care noi ne întrecem fac același antrenament ca noi. Pentru că altfel, dacă nu l-ar face, noi am fi departe, i-am bate gen Ancuța cu Simona (câștigătoarele medaliei olimpice de aur la dublu vâsle feminin la JO 2020 – n.r.), cu strigături, așa. Deci, e clar că și ei fac același antrenament, același sacrificiu, pentru că altfel nu merge. Este un sport pe care îl practici 11 luni din 12 stând în cantonament”, a explicat Elisabeta Lipă.

„Dar viața de cantonament este atât de frumoasă, dacă știi să-ți faci o echipă în adevăratul sens al cuvântului, pentru că, practic, cantonamentul este prima ta familie. Familia de acasă este a doua familie. Și eu am fost în locul lor cu ani în urmă. Am stat aproape 24 de ani, cu mici excepții, și am făcut parte dintr-o echipă care a ieșit de trei ori campioană olimpică, eu fiind campioană olimpică și-n dublu, și-n simplu, dar 8-ul (8 plus 1 rame) pe mine m-a atras enorm de mult. Dacă se creează o echipă într-o barcă mare face minuni!” a dat asigurări Elisabeta Lipă.

Mai există bază de selecție pentru canotori?

O problemă a sportului românesc de performanță, ce tinde să se cronicizeze, este lipsa unei baze de selecție, la care se adaugă subfinanțarea. Nici canotajul nu a fost ocolit de astfel de necazuri, dar încă mai există soluții.

„Până acum, noi n-am avut probleme cu baza de selecție, pentru că antrenorii noștri – nu mulți – știu foarte bine că atunci când începe școala și când se termină școala și când merg în concediu și când vin din concediu, mai trag cu câte un ochi și văd dacă găsesesc prin școală sau pe unde se mai duc ei, dar în general în școli fac selecția. Bineînțeles, îi aduc la cluburi. Aici intervine marea problemă, pentru că la ora actuală, cluburile, fie școlare, sau cele ale Ministerului Tineretului și Sportului, sunt foarte, foarte, foarte slab finanțate. Au ajuns de n-au bani să trimită copiii două zile să participe la un campionat național. Noi ca Federație am preluat acest lucru, pentru că altfel, riscam să-i pierdem, dar sunt niște costuri enorme. Finanțăm în jur de 90 de copii, după care, când cresc mai mari, intră într-o selecție și cei mai buni ocupă locurile pe care le avem finanțate prin centrele naționale olimpice de juniori, finanțate de către Comitetul Olimpic și Sportiv. Dacă vă uitați aici, aproape toți, ca să nu zic toți, provin din aceste centre”, a explicat Elisabeta Lipă la Digi24.

O generație altfel. Lipă: „Fac parte din alte vremuri, nu stau pe telefon!”

Actuala generație de canotori este o generație foarte bună, o generație „cu frică de Dumnezeu”, o generație luptătoare, care se dăruiește „până la ultima lovitură și o lovitură în plus”, spune Elisabeta Lipă. „Fac parte din alte vremuri”, adaugă fosta glorie a canotajului românesc.

Eu am prins generații care nu știau nici ce li se întâmplă, pentru că tot timpul, la masă erau cu telefonul, la antrenament cu telefonul, în autocar cu telefonul, la masaj cu telefonul, era o disperare, o disperare!”, a mărturisit Lipă.

„În momentul în care ești ancorat numai pe acel telefon, clar că nu mai poți să te concentrezi la ceea ce ai de făcut și nici performanța nu are cum să apară”, a subliniat canotoarea. „E bun și acel telefon, că te încurajează, vorbești cu părinții, cu frații, cu iubitul, cu iubita, dar nici o exagerare așa, de să stai tot timpul numai pe telefon”, a completat șefa Federației de canotaj.

„Nu, ei nu stau pe telefon sau se feresc sau nu pot să-mi dau seama, dar nu i-am văzut”, a mai spus Elisabeta Lipă referindu-se la actuala generație de canotori a României de care se leagă speranța că vor reuși noi performanțe la viitoarele competiții, inclusiv la Jocurile Olimpice din 2024 de la Paris.

Canotorii au revenit, duminică, în țară cu cele trei medalii cucerite la Olimpiada de la Tokyo: aur la dublu vâsle feminin și două medalii de argint, la patru rame fără cârmaci masculin și la dublu rame masculin. Toți cei 44 de sportivi din lotul de canotaj, alături de Elisabeta Lipă, au fost invitați la Digi24, într-o ediție specială.

Editor : Luana Pavaluca

[ad_2]

Citește mai mult..

Elisabeta Lipă, la venirea canotorilor acasă: Îi mulțumesc domnului ministru Drulă că nu ne-a răspuns nici la mesaj, nici la telefon

[ad_1]

Ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, a fost criticat de președinta Federației române de Canotaj, Elisabeta Lipă, chiar la sosirea în țară a lotului olimpic de cantotaj. Canotorii au adus României trei medalii – una de aur și două de argint – la Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Elisabeta Lipă susține că ministrul Drulă nu i-a răspuns nici la telefon, nici la mesaje, atunci când a încercat să îi ceară sprijin pentru antrenamentele canotorilor. Problema ar pleca de la faptul că sportivilor nu le este asigurat un culoar dedicat pe lacuri sau pe Dunăre, unde să nu fie deranjați de alte ambarcațiuni folosite în scop recreativ. Din acest motiv, ei au stat în cantonament și s-au pregătit timp de patru luni și jumătate în Italia. Iar la antrenamentele finale ale olimpicilor, desfășurate în România, a fost nevoie de intervenția poliției pentru buna lor desfășurare.

„Aș vrea să-i mulțumesc și gazdei noastre de la Piediluco, care între timp a devenit a doua sau a treia noastră casă, având în vedere că acasă la noi stăm foarte puțin. Anul acesta patru luni și jumătate aproape au stat în pregătire la Piediluco și merită aplauzele noastre pentru că și-au dat silința. A fost un cantonament foarte bun și reușit și merită aprecierea noastră. Aș vrea să mulțumesc Ministerului de Interne, domnului Bode, pentru că prin Poliția transport naval, a reușit, înainte de plecarea la Jocurile Olimpice, să ne asigure liniștea pe lac (…) Noi am avut multe antrenamente ratate. În aceeași măsură, îi mulțumesc și domnului ministru Drulă că nu ne-a răspuns nici la mesaj, nici la telefon, asta nu înseamnă că a scăpat, pentru că legislația e clar că e învechită și trebuie modificată”, a spus, cu ironie, Elisabeta Lipă. 

Cătălin Drulă este al doilea ministru din guvernul lui Florin Cîțu care primește critici din partea sportivilor olimpici ai României, după ce săptămâna trecută a fost marcată de schimbul de replici între ministrul sportului, Eduard Novak, și Ana Maria Popescu, cea care a adus prima medalie obținută de România la JO 2020: argint la spadă.

Eduard Novak nu a fost prezent duminică la aeroportul Otopeni pentru a-i întâmpina pe canotori, fapt regretat de Elisabeta Lipă, însă ministrul, care este și sportiv și se pregătește pentru Jocurile paralimpice, participă la o competiție în vestul țării și le-a transmis un mesaj prin intermediul unui secretar de stat.

„Mulţumesc Ministerului Tineretului şi Sportului. Îmi pare rău că nu e şi domnul ministru aici, nu mi-am propus să-l cert sau să-l iau iau la întrebări, cum vă aşteptaţi. Pur şi simplu voiam să-i mulţumesc şi ştiam că oricând, chiar dacă bugetul federaţiei a fost mult mai mic în anul olimpic, nu aveam niciun dubiu că federaţia nu era ajutată pentru a merge mai departe pe drumul acestei performanţe frumoase pe care am plecat. Financiar, cheltuielile sunt enorm, enorm de mari, dar merită ultimul leu cheltuit pentru aceşti copii care au terminat Jocurile Olimpice şi să nu uităm că mai avem 3-4 discipline sportive care sunt acum în focurile JO şi cu siguranţă că merită merită susţinerea şi aprecierea noastre”, a spus multipla campioană Elisabeta Lipă.

Canotorii au revenit, duminică, în țară cu cele trei medalii câștigate acolo: aur la dublu vâsle feminin și două medalii de argint la patru rame fără cârmaci masculin și la dublu rame masculin. Toți sportivii din lotul de canotaj sunt invitați în această seară la Digi24, la ora 19:00, într-o ediție specială moderată de Teodora Tompea.

Editor : Luana Pavaluca

[ad_2]

Citește mai mult..

Ce urmează pentru David Popovici? Omul din spatele performanțelor lui: „E important să aşezăm lucrurile cu răbdare”

[ad_1]

David Popovici este sportivul despre care s-a vorbit probabil cel mai mult în România în timpul Jocurile Olimpice de la Tokyo. Deși nu a luat nicio medalie, tânărul înotător, aflat încă la vârsta junioratului, a făcut senzație inclusiv în rândul competitorilor săi seniori și este văzut ca un sportiv cu un mare potențial.

La 16 ani, dincolo de performanța de a se califica la Jocurile Olimpice, David Popovici s-a clasat pe locul patru în finala de la 200 m liber, la două sutimi de medalia de bronz, pe locul şapte în finala de la 100 m liber, unde câștigătorul a stabilit un nou record olimpic, în timp ce la 50 m liber nu a reuşit să se califice în semifinale, competiția „rechinilor” fiind acerbă.

„Eu nu consider că am pierdut medalia, consider că am câştigat locul IV”, spunea David Popovici, cu o maturitate uluitoare, după finala de la 200 m liber. „Aştept să-mi reproşeze antrenorul, eu nu pot decât să mă bucur şi o să se bucure şi el, sunt sigur. Scopul meu iniţial nu a fost să iau medalie, a fost câştig cât de multă experienţă se poate, să le pot arăta tuturor la ce nivel pot să aduc crawl-ul”, explica David Popovici.

Citiți și: Robert Glinţă, după performanța lui David Popovici la JO 2020: Este un fenomen pentru întregul înot la nivel mondial

Antrenorul Adrian Rădulescu: Ne-am îndeplinit obiectivele la Tokyo

Antrenorul Adrian Rădulescu, omul din spatele performanţelor înotătorului David Popovici, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES că elevul său şi-a îndeplinit obiectivele fixate şi că nu va grăbi lucrurile în dezvoltarea lui sportivă.

„Ne-am dorit ca la probele de 200 şi 100 m liber să ajungem în finală, după care la 50 m eram conştienţi că o calificare în semifinală era destul de improbabilă şi am vrut doar să încerce să înoate un timp mai bun”, a explicat Adrian Rădulescu.

Până la Jocurile Olimpice din 2024 de la Paris, antrenorul Adrian Rădulescu consideră că progresul elevului său trebuie gestionat cu răbdare şi cu siguranţă va avea şanse de a se califica în mai multe finale decât la Tokyo şi să obţină rezultate şi mai bune.

Întrebat cum a reuşit totuşi David Popovici să aibă resurse suficiente, după ce cu puțin timp înainte de Jocurile Olimpice a fost la Campionatul European de Juniori de la Roma, unde a avut o prestație excepțională, Adrian Rădulescu spune că e vorba e pregătirea pe care el a făcut-o și de capacitatea lui din punct de vedere psihic de a rămâne conectat la competiţie. „Dar pregătirea pe care a făcut-o înainte pentru aceste două competiţii a fost principalul lui atu”, a punctat antrenorul.

adrian radulescu antrenor david popovici
Antrenorul Adrian Rădulescu este omul din spatele performanțelor lui David Popovici Foto: captură video Digi24

Ce competiții îl așteaptă pe David Popovici

Următoarea competiţie importantă la care va participa David Popovici este Campionatul European de seniori în bazin scurt (25 m), care va avea loc în luna noiembrie.

Va veni apoi anul 2022 în care sunt competiţii importante. În primul rând, Campionatul Mondial de seniori, care va avea loc tot în Japonia, la Fukuoka, și de aceea, experiența căpătată de David la Olimpiadă, inclusiv din punct de vedere logistic și al adaptării la fusul orar, va fi foarte importantă.

Vor urma apoi Campionatele Europene pentru juniori, găzduite în România la bazinul din Otopeni, ocazie cu care David va putea fi aplaudat la scenă deschisă chiar de publicul român.

Campionatele Europene de seniori vor avea loc în luna august 2022, la Roma, un bazin cu care David Popovici deja s-a familiarizat.

Ar mai fi așteptate și Campionatele Mondiale de juniori, dar încă nu se ştie când vor fi programate. Competiția trebuia să aibă loc în 2021, la finalul lunii august,  dar a  fost amânată pentru anul viitor.

De ce David Popovici concurează și la juniori, și la seniori

Alternanţa dintre competiţiile de seniori şi cele de juniori îl ajută pe David Popovici în progresul lui ca sportiv.

„În mod cert, este experienţa pe care o capeţi în competiţiile de juniori, că sunt continentale sau intercontinentale, chiar dacă el concurează la categoria de vârstă 17 ani, mai are un an de juniorat şi cu siguranţă se va ambiţiona să deţină recorduri mondiale de juniori cât mai bune. Participând la ambele categorii, atât la juniori, cât şi la seniori, va acumula o experienţă care îi va permite să facă o trecere competitivă la categoria seniori. El este deja competitiv la seniori, dar e natural să iei fiecare concurs în parte şi să fii acolo la toate. Dacă o să urmăriţi, toţi marii sportivi ai lumii, poate cu câteva excepţii, au avut o traiectorie destul de clară. Au fost campioni europeni, după care campioni mondiali de juniori, după care campioni europeni de seniori, campioni mondiali de seniori, campioni olimpici. Trebuie să existe o dispunere echilibrată în acest competiţii”, a explicat antrenorul Adrian Rădulescu în interviul pentru Agerpres.

„În primul rând, David Popovici un sportiv cu un stil competitiv, este foarte empatic şi are un simţ al binelui foarte dezvoltat şi lucrul acesta contează foarte mult” (antrenorul Adrian Rădulescu)

„Revoluția” lui David Popovici

Recent, David Popovici a spus că va porni alături de antrenorul lui o revoluţie în înot.

„Cred că putem să luăm lucrurile aşa cum avem ideea generală despre revoluţie sau putem să ne gândim că va revoluţiona înotul la nivel mondial sau putem să ne gândim pur şi simplu că va revoluţiona înotul în România. Şi dacă stau să mă gândesc la revoluţie, pot doar să mă gândesc că înaintea anului acesta, recordul naţional seniori la 200 m liber era actualmente cu 4 secunde mai slab. La 100 m liber era cu o secundă şi jumătate mai slab. Cred că putem trece acolo la categoria revoluţie aceste recorduri”, a comentat Adrian Rădulescu.

Întrebat dacă metodele sale de antrenament pot fi considerate diferite de cele tradiţionale, dacă au adus ceva inovator, Adrian Rădulescu a răspuns: „Nu ştiu dacă metodele de antrenament sunt diferite de cele clasice. Cu siguranţă că s-au schimbat, dacă ne referim la ce se lucra acum 50 de ani. Da, nu este clasic. Dar, ideile sunt aceleaşi, pentru că fiziologia individului este aceeaşi, tehnica variază şi apar întotdeauna inovaţii pe partea tehnică. Dar asta nu înseamnă neapărat că se aplică sportivului cu care lucrezi tu. Cred că trebuie întotdeauna să fie un echilibru, trebuie să încerci să inovezi, dacă faci lucrurile de bază bine. Dar trebuie clar să fie un echilibru între ele. Şi nu ştiu dacă pot spune că e vorba de inovaţie, e prea mult spus”, declară, cu modestie, antrenorul.

Cu ochii pe Jocurile Olimpice din 2024

Peste trei ani, în 2024, urmează Jocurile Olimpice de la Paris și mulți spun că acolo David Popovici va da adevărata măsură a talentului său. 

Antrenorul Adrian Rădulescu preferă însă o abordare calmă, construită atent și cu răbdare. „Cred că în primul rând ne dorim să facem mai bine decât am făcut acum, să reuşim să aşezăm lucrurile în programul de concurs astfel încât să fim şi mai sus în clasament şi eventual în mai multe finale, dar asta va depinde de următorii ani, pentru că e important să aşezăm lucrurile cu răbdare şi chiar dacă noi ne facem anumite planuri, să ne ţinem de ele pas cu pas”, a explicat Rădulescu.

„În primul rând vom prioritiza dezvoltarea lui pe termen lung ca sportiv, ca să avem fundaţia pe care mai târziu să construim viitoarele performanţe şi sănătatea, dezvoltarea lui ca sportiv, astfel încât el să fie sănătos şi ferit de accidentări”, a punctat el, întrebat care este target-ul său ca antrenor în privinţa lui David Popovici.

Cum gestionează presiunea un mare campion

În tot acest drum către performanță mai apare acum, mai ales după JO 2020, un factor care uneori poate fi perturbator: presiunea pentru obținerea unor rezultate cât mai rapid. Antrenorul Adrian Rădulescu are însă o strategie de la care nu vrea să se abată:

„Probabil că există discuţii despre rezultate, însă cred că noi am spus de fiecare dată care ne sunt obiectivele, am fost foarte sinceri când ne-am spus obiectivele şi de fiecare dată ni le-am îndeplinit cu ceva în plus. La fel a fost şi la această ediţie a Jocurilor Olimpice. Cred că şi la Europenele de juniori a fost tot aşa. Eram favoriţi cu trei medalii, le-am câştigat, alături de băieţii din ştafetă am câştigat-o şi pe a patra, dar am făcut şi un record mondial de juniori şi un record european la 200 m liber. Noi, în general, orice obiective ne propunem, ne ţinem de ele şi nu prea avem timp să ne gândim la ce visează alţii pentru noi”, a explicat Adrian Rădulescu.

Antrenorul se bucură că prestaţia elevului său a atras atenţia în ţară şi astfel, oamenii vor acorda mai multă atenţie înotului. „Ne bucurăm să ştim că prin prestaţiile lui David, poate că un copil care nu a avut oportunitatea să meargă la înot, va fi dus acum la bazin şi că oamenii vor acorda mai multă atenţie sportului nostru”, a spus Adrian Rădulescu.

Editor : Luana Pavaluca

[ad_2]

Citește mai mult..

Imnul Chinei, huiduit la Hong Kong în timpul vizionării unei competiții de la Jocurile Olimpice 2020

[ad_1]

Imnul Chinei a fost huiduit la Hong Kong de sute de spectatori care urmăreau întrecerile Jocurilor Olimpice de la Tokyo pe un ecran uriaş la un centru comercial. La o ceremonie de acordare a medaliilor, oamenii au fluierat la intonarea imnului Chinei, scenă transmisă în direct de televiziunile locale. Poliția a anunțat, vineri, că a deschis o anchetă. 

Fostă colonie britanică, regiunea autonomă Hong Kong a Chinei are un bilanţ bun la Jocurile Olimpice, cu o medalie de aur la floretă prin Edgar Cheung şi două medalii de argint la înot prin Siobhan Bernadette Haughey.

Această reuşită intervine în contextul complicat din teritoriul de sud-est al Chinei, care face obiectul unei preluări în forţă de către puterea centrală chineză, la doi ani de la ampla mişcare populară de protest.

Luni, sute de fani s-au adunat la un centru comercial pentru a urmări împreună prestaţia lui Edgard Cheung. La ceremonia de acordare a medaliilor, mai muţi fani au fluierat la intonarea imnului Chinei, înainte de a scanda „Noi suntem Hong Kong”, scenă transmisă în direct de televiziunile locale, notează AFP, citată de Agerpres. Autorităţile locale au votat în 2020 o lege care penalizează orice ultraj la adresa imnului sau drapelului chinez.

Vineri, poliţia a confirmat că va face o anchetă pentru a determina dacă spectatorii de la JO au încălcat legea în timpul transmisiunii televizate.

Editor : A.A.

[ad_2]

Citește mai mult..