Blocul Național Sindical (BNS) propune majorarea salariului minim brut la 5.000 de lei începând cu data de 1 ianuarie 2027. Această valoare reprezintă o creștere de 675 de lei, echivalentul a 15,6%, față de nivelul actual de 4.325 de lei, stabilit la 1 iulie 2026. Pentru companiile cu un număr mare de angajați plătiți la acest nivel, efectul imediat ar fi o creștere a costurilor salariale.
Justificarea principală a solicitării este erodarea puterii de cumpărare, cauzată de o inflație mai mare decât cea prognozată. Conform calculelor BNS, puterea de cumpărare a salariului minim net s-a diminuat cu aproximativ 227 de lei pe lună în cursul anului 2025, la care s-a adăugat o pierdere estimată de 111 lei lunar în primul semestru din 2026. În total, sindicatele indică o pierdere de circa 338 de lei pe lună acumulată în mai puțin de doi ani.
Propunerea vine într-un context economic în care inflația anuală din România a fost de 8,2% în iulie 2026, un nivel considerabil mai mare decât media de 3,0% înregistrată în Uniunea Europeană. Cea mai recentă ajustare a salariului minim, o majorare cu 275 de lei (6,8%), a fost aplicată cu o întârziere de șase luni față de calendarul inițial, ceea ce a contribuit la acumularea pierderilor lunare pentru angajați. Potrivit Financiarul, argumentul sindical se bazează pe decalajul dintre prognozele de inflație folosite de autorități și ratele reale înregistrate ulterior în economie.
BNS arată că, pentru anul 2025, s-a lucrat cu o prognoză de inflație de 4,4%, în timp ce valoarea efectivă a fost de 7,3%. Un scenariu similar s-a înregistrat și în 2026, când punctul de plecare a fost o prognoză de 5,8%, revizuită ulterior la 7,9%. Această diferență a făcut ca majorările nominale ale salariului să nu acopere costul real al vieții, ducând la o scădere a valorii reale a acestuia. Prin urmare, sindicatele prezintă pragul de 5.000 de lei ca pe o recuperare necesară, nu doar ca pe o nouă majorare administrativă.
O astfel de creștere ar avea efecte multiple în economie. Pentru angajatori, în special în sectoarele cu intensitate mare a muncii, măsura ar duce la o nouă creștere a cheltuielilor salariale la scurt timp după majorarea precedentă. Pe de altă parte, bugetul de stat ar beneficia de o bază de taxare mai mare pentru contribuții sociale și impozite. Totodată, o creștere accelerată a salariului minim într-o economie cu inflație ridicată prezintă riscul ca majorarea costurilor să fie transferată în prețurile finale, alimentând astfel spirala inflaționistă.
Revendicarea sindicatelor este aliniată formal cu directiva europeană privind salariile minime adecvate, care cere statelor membre să le actualizeze în funcție de criterii precum puterea de cumpărare, costul vieții și productivitatea muncii. Recent, BNS s-a remarcat și prin solicitarea adresată Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de a analiza contractul de 2,4 miliarde de euro cu OMV Petrom pentru achiziția de gaze din proiectul Neptun Deep, invocând posibile riscuri bugetare și economice.
