Propunerea Comisiei Europene pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, se confruntă cu o opoziție fermă din partea Germaniei. Berlinul cere o corecție de ordinul sutelor de miliarde de euro, o reducere suficient de mare pentru a modifica fundamental negocierile dintre statele membre. Miza este considerabilă pentru economiile dependente de fonduri europene, deoarece o astfel de comprimare bugetară ar pune sub presiune finanțarea programelor de coeziune și a investițiilor necesare tranziției verzi.
Poziția Germaniei este una centrală în aceste negocieri, care opun în mod tradițional statele contributoare nete, susținătoare ale rigorii bugetare, și statele beneficiare nete, precum Polonia, care doresc bugete mai ample pentru a-și susține dezvoltarea. Berlinul a adăugat o condiție suplimentară, de natură instituțională. Guvernul german a anunțat că se opune creării a 2.500 de posturi noi în instituțiile europene, argumentând că propriul său aparat guvernamental va fi redus cu 8% până în 2029. Astfel, cea mai mare economie a Uniunii semnalează că nu va accepta o creștere a costurilor administrative ale UE în timp ce își impune propriile măsuri de austeritate.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a formulat clar această cerință. „De aceea avem nevoie de un proiect de buget cu tăieri pe toată linia totalizând câteva sute de miliarde de euro. Aceste tăieri sunt esențiale”, a declarat acesta. Potrivit informațiilor Financiarul, Merz a evitat să confirme dacă Berlinul susține o variantă specifică de tăieri, de 400 de miliarde de euro, care a fost vehiculată anterior, dar a insistat asupra formulării generale. Imprecizia lasă loc pentru negocieri, însă direcția impusă de Berlin este una de reducere masivă a plafonului propus de Comisie.
Propunerea Germaniei întâmpină deja rezistență din partea unor țări ca Italia, Spania și Polonia, care se opun reducerilor și pledează pentru un buget mai generos. Tensiunea principală se manifestă între statele care vor să limiteze contribuțiile la bugetul comun și cele care încearcă să protejeze fluxurile financiare europene vitale pentru economiile lor. Pentru România, consecințele imediate sunt legate de incertitudinea calendarului și de riscurile bugetare. Întregul ecosistem bazat pe fonduri UE, de la proiecte publice la investiții private, rămâne sub presiune până la ajungerea la un acord.
Următorul moment cheie în negocieri va avea loc înaintea summitului liderilor UE din octombrie, când Irlanda, care deține președinția Consiliului UE, va trebui să prezinte o nouă propunere de buget. Friedrich Merz a reiterat ferm opoziția Germaniei față de extinderea aparatului birocratic european: „Este inacceptabil ca acum să fie create 2.500 de noi posturi pentru instituțiile europene. Nu vom accepta acest lucru.” Obiectivul politic este obținerea unui acord până la finalul anului, iar lunile următoare vor stabili dacă UE va funcționa cu un cadru financiar apropiat de propunerea inițială a Comisiei sau cu unul redus substanțial. De această decizie depind direct ritmul investițiilor și amploarea proiectelor finanțate la nivel european.
