Noul guvern britanic, condus de prim-ministrul Andy Burnham și cancelarul John Healey, se pregătește pentru bugetul de toamnă într-un context fiscal mult mai dificil decât sugerau discursurile politice. Serviciile publice din Marea Britanie sunt supuse unei presiuni bugetare evaluate la 24 de miliarde de lire sterline pe durata actualului mandat parlamentar, conform unei analize a National Institute of Economic and Social Research (NIESR).
Principalele cauze identificate sunt inflația ridicată și prețurile mari la energie. Aceiași factori, alături de costurile de împrumut crescute, au erodat și marja de manevră fiscală a guvernului cu aproximativ 3 miliarde de lire sterline. Pentru piețele financiare, situația este sensibilă: executivul de la Londra promite disciplină fiscală, dar se confruntă cu cheltuieli structurale care cresc mai repede decât spațiul bugetar disponibil.
Guvernul are în față trei opțiuni principale, fiecare cu consecințe distincte. Prima ar fi tăierea cheltuielilor în termeni reali, o măsură care ar afecta direct serviciile publice deja presate de inflație. A doua variantă constă în majorarea taxelor, ceea ce ar transfera povara fiscală către companii și gospodării. A treia opțiune, cea a împrumuturilor suplimentare, ar testa încrederea pieței de obligațiuni și stabilitatea lirei sterline.
National Institute of Economic and Social Research avertizează explicit împotriva creșterii datoriei publice pentru a finanța noile angajamente. David Aikman, director în cadrul NIESR, a transmis un mesaj direct: „Angajamentele trebuie finanțate prin impozitare sau prin economii în altă parte, nu prin mai multe împrumuturi. Acesta este minimul necesar doar pentru a menține nivelul datoriei acolo unde este”. Documentul Financiarul nu detaliază ce departamente ar putea suporta tăieri sau ce taxe ar putea fi majorate.
Creșterea economică este modestă și nu oferă o soluție pe termen scurt. NIESR și-a îmbunătățit prognoza de creștere pentru anul 2026 la 1,1%, de la 0,9%, și estimează un ritm similar, de 1,1%, pentru 2027. Acest avans este însă insuficient pentru a compensa presiunea bugetară. În paralel, inflația va rămâne peste ținta de 2% până în 2028, conform publicației Financialpost, citată în documentul de bază. Combinația dintre creștere lentă și inflație persistentă limitează drastic posibilitățile de stimulare fiscală fără a crește costurile de finanțare.
Există, de asemenea, o discrepanță între prognozele privind politica monetară. NIESR anticipează că Banca Angliei va menține dobânda de referință la 3,75% în acest an și în următorul. Piețele financiare, în schimb, au inclus deja în prețuri cel puțin două majorări suplimentare, care ar duce rata la 4,25%. Dacă bugetul de toamnă va semnala o politică fiscală relaxată, bazată pe împrumuturi, scenariul NIESR privind dobânzile ar putea fi considerat prea optimist, menținând presiunea pe costul capitalului pentru companii și pe randamentele titlurilor de stat britanice.
David Aikman subliniază că dificultățile actuale se înscriu într-o tendință pe termen lung. „Fiecare șoc major din acest secol a crescut treptat raportul datoriei, și niciuna dintre aceste creșteri nu a fost inversată. Dacă vrem să reconstruim capacitatea de a absorbi următorul șoc, vom avea nevoie de un plan hotărât pentru a reduce datoria în timp.”