Europa se confruntă cu un sezon de incendii de vegetație de o anvergură record, transformând aceste evenimente dintr-un fenomen meteorologic sever într-un risc economic recurent. Cele mai afectate țări, Franța și Spania, au înregistrat până acum peste 320.000 de persoane evacuate și o suprafață totală arsă de 266.085 de hectare. Impactul se resimte direct asupra proprietarilor, operatorilor din turism, companiilor din agricultură și asigurări.
Franța a atins deja cel mai grav bilanț din istoria sa, cu 116.085 de hectare arse de la începutul anului. Cifra depășește recordul anterior, stabilit în 2022, când au ars 72.000 de hectare. De la începutul lunii ianuarie, autoritățile au înregistrat 13.566 de incendii. Regiunea Gironde, situată pe coasta atlantică, a devenit principalul focar de incendiu la nivel european.
În Spania, suprafața afectată de flăcări a depășit 150.000 de hectare, o valoare de șase ori mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Unul dintre cele mai extinse incendii din istoria recentă a țării afectează zona de vest a Madridului, crescând presiunea asupra infrastructurii din apropierea capitalei. Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a descris situația ca având o amploare greu de acceptat, afirmând: „Amploarea dezastrului pe care îl trăim este foarte greu de acceptat.”
Experții subliniază o schimbare a geografiei riscului. Focarele nu se mai concentrează doar în bazinul mediteranean, ci se extind spre zonele atlantice, cum este cazul regiunii Gironde. Stefan Doerr, director al Centrului de Cercetare a Incendiilor de Vegetație de la Universitatea Swansea, consideră această evoluție relevantă din punct de vedere economic. „Incendiile de lângă Bordeaux sunt destul de neobișnuite, deoarece afectează o regiune atlantică, iar acest lucru este legat de faptul că am avut această secetă prelungită”, a explicat el. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, suprafața arsă de incendii la nivel european a crescut cu 57% în ultimii patru ani.
Consecințele economice ale incendiilor se manifestă pe trei planuri principale. În primul rând, turismul este afectat de evacuările în masă din timpul sezonului estival, ceea ce duce la pierderi de încasări. În al doilea rând, agricultura și silvicultura suferă prin distrugerea terenurilor și a fondului forestier. În al treilea rând, costurile publice cresc exponențial din cauza mobilizării resurselor pentru intervenție și reconstrucție. Un exemplu concret al pierderilor este distrugerea a cel puțin 240 de locuințe în localitatea Le Porge, de lângă Bordeaux.
Amploarea fenomenului a depășit capacitatea națională de răspuns, necesitând activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Franța a primit ajutor din partea Portugaliei, Slovaciei, Cehiei, Croației și Suediei. Spania a fost sprijinită de Grecia, Italia, Turcia și Portugalia, iar Germania urma să trimită elicoptere, după cum relatează Financiarul. Costul uman este, de asemenea, în creștere: doi pompieri și-au pierdut viața în Franța și unul în Italia, ceea ce semnalează un risc operațional tot mai ridicat pentru echipele de intervenție.
Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 96% din incendiile de vegetație de pe continent sunt provocate, accidental sau deliberat, de activitatea umană. Acest detaliu subliniază importanța prevenției și a unui management forestier adaptat la veri mai lungi și mai secetoase. Schimbarea de paradigmă este necesară, așa cum explică Thomas Elmqvist, profesor la Universitatea din Stockholm: „Întotdeauna au existat incendii în Mediterana, de mii de ani. Diferența acum este că avem incendii, dar sunt mult, mult mai mari și mult, mult mai intense.” Astfel, incendiile de vegetație nu mai pot fi considerate evenimente excepționale, ci un risc constant pentru continuitatea operațională a statelor și companiilor.
