Ministerul Energiei a transmis pe 7 august o alertă timpurie către Comisia Europeană și statele membre UE, în baza Regulamentului (UE) 2019/941, din cauza riscului ca Unitatea 2 de la CNE Cernavodă să fie oprită. Măsura rămâne valabilă cel puțin până pe 15 august 2026.
Presiunea asupra sistemului energetic a început după ce Unitatea 1 de la CNE Cernavodă a fost deja deconectată pe 28 iulie 2026, din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile. Dacă și Unitatea 2 s-ar opri, pierderea ar fi de aproximativ 10% din producția de energie a României. Guvernul a autorizat, în aceste condiții, Transelectrica să poată deconecta marii consumatori industriali.
Debitul Dunării la intrarea în țară a scăzut la 1.400 mc/s, nivel egal cu minimul istoric din 1985. Pentru luna august, prognoza INHGA indică un debit mediu de 1.600 mc/s. La nivel operațional, timpul rămas este limitat. Romeo Urjan, directorul centralei de la Cernavodă, a declarat că „Prognozele noastre arată că mai avem în jur de patru sau cinci zile de funcționare, la modul în care scade Dunărea. Dacă reușește operațiunea de la Bala, cu barjele, adăugăm două, trei, patru zile suplimentar.”
Intervenția aflată în derulare constă în scufundarea controlată a unor barje pe brațul Bala, pentru a devia mai multă apă către centrală. Emil Macovei, director tehnic al Nuclearelectrica, a spus că „Operațiunea de scufundare a barjelor din zona brațului Bala ar putea permite menținerea în funcțiune a reactorului 2 de la Cernavodă pentru încă două-trei zile.” Potrivit Financiarul, efectele se văd deja atât în producție, cât și în dependența de importuri.
Pe 5 august, producția nucleară a fost de 679 MW, față de 1.303 MW în aceeași zi din 2025. Producția hidro a coborât la 1.108 MW, de la 1.371 MW în 2025. În același timp, consumul de energie electrică a urcat, pe fondul caniculei, la 7.800-8.000 MW la vârful de seară, comparativ cu 7.000 MW anterior. Pe 6 august, la ora 19:45, importul net a ajuns la 2.240 MW și a acoperit aproape o treime din consumul instantaneu de 7.232 MW.
În acest deficit de producție internă, Bulgaria a devenit furnizorul de echilibrare al regiunii. Exporturile sale au ajuns la un nivel record de 32.000-33.000 MWh pe zi, iar fluxurile fizice pe liniile Bulgaria-România au depășit temporar 2.400 MW în seara de 6 august. Statul vecin a instalat peste 6 GW de capacități de stocare în ultimul an, ceea ce îi permite să cumpere energie ieftină în timpul zilei, inclusiv din România, și să o revândă seara la prețuri ridicate. Iva Petrova, ministrul bulgar al Energiei, a sintetizat efectul comercial astfel: „Din cauza crizei de pe Dunăre câștigăm milioane în venituri suplimentare față de nivelul obișnuit.”
Pe piața pentru ziua următoare din România, prețul mediu din 7 august a fost de 158,31 euro/MWh. Intervalul din aceeași zi a fost între 80 euro/MWh în timpul zilei și aproape 260 euro/MWh seara. Diferența intrazilnică arată că presiunea de cost se mută în orele în care producția locală scade, iar cererea este acoperită din import.
Pentru marii consumatori industriali, riscul imediat nu ține doar de scumpirea energiei, ci și de posibilitatea unor întreruperi controlate dacă deficitul de producție se adâncește. Chimcomplex a redus deja voluntar consumul, prin oprirea unor instalații energofage. Andrei Laurențiu, director operațional al companiei de produse chimice, a confirmat că „Chimcomplex a redus deja capacități importante de consum, precum oprirea unor instalații energofage.”
Reduceri de acest tip temperează cererea tocmai în intervalul în care energia de import intră la cele mai ridicate prețuri. Eugenia Gușilov, expert energie, a explicat: „Dacă participăm voluntar, șansele să avem facturi mai rezonabile în următoarele luni sunt mai mari decât dacă refuzăm și pornim toate aparatele între 7 și 10.”
Seceta afectează simultan și transportul pe Dunăre. Navigația este blocată de șiruri de barje împotmolite la Porțile de Fier 2, iar portul Calafat este închis.
