Adoptarea noii legi a salarizării a fost din nou amânată, o decizie care blochează fonduri europene de 770 de milioane de euro alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul limită pentru ca legea să fie promulgată și pentru a evita pierderea banilor este 31 august, conform ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Întârzierea actuală se adaugă la un calendar deja depășit, reforma fiind programată inițial pentru finalul anului 2023.
Blocajul a fost accentuat de decalarea unei reuniuni decisive la Palatul Cotroceni, programată între liderii de partide și președintele Nicușor Dan, care a fost mutată de luni pentru marți. Amânarea a fost solicitată chiar de către partide, care au invocat nevoia de timp suplimentar pentru a analiza proiectul trimis de Ministerul Muncii și pentru a formula amendamente. Această decizie comprimă drastic timpul rămas pentru parcursul legislativ: dacă se ajunge la un acord politic, legea mai are la dispoziție doar trei zile pentru a trece prin Senat și Camera Deputaților și a ajunge la promulgare.
Problema a depășit stadiul tehnic, de redactare a legii, și a ajuns la un blocaj politic. Administrația Prezidențială a preluat un rol de mediator în încercarea de a reconcilia cerințele partidelor cu limitele bugetare. Între timp, presiunea crește din mai multe direcții, atât din partea partenerilor de negociere, cât și a sindicatelor.
UDMR și-a condiționat susținerea pentru proiect de o garanție clară: niciun angajat din sistemul public nu trebuie să înregistreze venituri mai mici după aplicarea noii grile. Formațiunea avertizează că varianta actuală a legii riscă să ducă la scăderi salariale pentru anumite categorii de personal din educație, sănătate și administrația publică. Liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a subliniat necesitatea reformei, dar a legat votul partidului de impactul direct asupra salariilor. „România are nevoie de o nouă lege a salarizării, în condițiile în care actualul sistem a generat diferențe importante între diverse categorii profesionale plătite de la buget”, a afirmat acesta, potrivit Financiarul.
Opoziția față de proiect este exprimată ferm și de partenerii sociali. Cinci mari confederații sindicale, respectiv Cartel Alfa, CNSLR-Frăția, CSDR, Meridian și BNS, cer retragerea completă a proiectului. Acestea solicită ca reforma salarizării să fie reluată de la zero de către un viitor guvern cu puteri depline.
Pentru mediul de afaceri și investitori, întârzierea este un semnal negativ privind capacitatea statului de a respecta jaloanele asumate prin PNRR. Suma de 770 de milioane de euro este esențială pentru finanțarea investițiilor publice și pentru a reduce presiunea asupra bugetului de stat într-o perioadă economică dificilă. În acest moment, riscul principal nu mai este legat de elaborarea tehnică a legii, ci de obținerea unui consens politic minim necesar pentru validarea și adoptarea sa rapidă în Parlament.
