Numărul salariaților din România cu venituri care depășesc 1.000 de euro net lunar a ajuns la peste 1,5 milioane în anul 2025. Cifra reprezintă o creștere de peste 2,5 ori în decurs de cinci ani, de la aproximativ 600.000 de persoane în septembrie 2020. Concret, dacă în 2020 un număr de 595.052 de angajați depășeau un prag salarial de 8.000 de lei brut, echivalentul a circa 4.700 de lei net la cursul de la acel moment, în 2025 peste 1,5 milioane de persoane încasau venituri de peste 9.000 de lei brut, adică aproximativ 5.200 de lei net. Astfel, în intervalul 2020-2025, efectivul angajaților din această categorie de venituri a crescut cu peste 900.000 de persoane.
Această evoluție a veniturilor nominale are loc într-o perioadă marcată de inflație ridicată, presiune pe puterea de cumpărare și intervenții legislative care au afectat marjele de profit în anumite sectoare, cum a fost plafonarea adaosului comercial la alimente. Pentru companii, creșterea masei salariale se reflectă direct în costurile de operare, în politicile de preț și în randamentul investițiilor. Când pragurile salariale urcă rapid, efectele economice depășesc simpla modificare a veniturilor angajaților.
Evoluția transformă pragul de 1.000 de euro net dintr-un reper al veniturilor considerate clar peste medie într-un indicator mult mai apropiat de nucleul pieței muncii. Conform datelor Institutului Național de Statistică, salariul mediu net pe economie a crescut cu 4,4% în perioada septembrie 2025, mai 2026, continuând tendința de apropiere a mediei naționale de acest prag. Lărgirea segmentului de salariați cu venituri de peste 1.000 de euro net are o dublă semnificație pentru mediul de afaceri: pe de o parte, costuri salariale mai ridicate, iar pe de altă parte, o bază mai extinsă de consumatori cu venituri medii spre mari. Financiarul Schimbarea structurală devine vizibilă în distanța tot mai mică dintre acest nivel salarial și salariul mediu național.
Raluca Pârvu, business manager la BPI România, explică această dinamică: „În 2020, acest prag de 1.000 euro net era semnificativ peste salariul mediu. Cinci ani mai târziu, în 2025, nivelul de 5.000 lei net reprezenta aproximativ 90% din salariul mediu net național datorită faptului că numărul celor care ating acest prag a crescut. Ca atare, s-a redus parțial diferența dintre salariul minim și salariul mediu, cu efecte pozitive pentru salariații cu venituri mici.”
Această ajustare a veniturilor nominale sub presiunea inflației exercită o presiune suplimentară asupra bugetelor de personal și a politicilor de retenție a angajaților. În economia locală, suprapunerea dintre salarii mai mari, inflație ridicată și un cost mai mare al finanțării statului determină companiile să devină mai selective în privința investițiilor și să acorde o atenție sporită productivității muncii.
