Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, pe 24 iunie, sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan împotriva legii care permite finalizarea unor proiecte hidroenergetice blocate. Decizia, luată cu majoritate de voturi, deblochează actul normativ care vizează lucrările începute înainte de 29 iunie 2007 în perimetrul unor arii naturale protejate.
Legea a fost adoptată de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, cu 262 de voturi „pentru” și 33 „împotrivă”. A fost trimisă spre promulgare pe 25 octombrie, iar sesizarea la CCR a fost depusă de președinte pe 12 noiembrie. Următorul pas procedural este publicarea deciziei Curții în Monitorul Oficial. Ulterior, președintele are la dispoziție 10 zile pentru a promulga legea, care va intra în vigoare la trei zile după publicarea sa.
Actul normativ introduce două modificări principale. În primul rând, permite modificarea limitelor ariilor naturale protejate în cazul proiectelor hidroenergetice aprobate prin acte normative, precum hotărâri de Guvern sau decrete de stat, cu condiția ca lucrările să fi fost demarate anterior datei de 29 iunie 2007. În al doilea rând, sunt create excepții de la obligativitatea evaluării de mediu pentru proiectele considerate de securitate națională, precum și pentru lucrările de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a capacităților energetice deja existente în interiorul ariilor protejate.
Unul dintre proiectele direct vizate de această lege este hidrocentrala Răstolița, ale cărei lucrări au început în 1989. Situația juridică a acestui obiectiv a rămas blocată, în mai 2026 Înalta Curte menținând suspendarea unei hotărâri de guvern necesare pentru scoaterea din fondul forestier a 37,5 hectare. Noua lege oferă o bază legală pentru continuarea unor astfel de investiții, schimbând cadrul în care se judecă litigiile existente și viitoare.
Opoziția față de această lege a venit atât din partea președintelui, cât și a organizațiilor de mediu. În sesizarea sa către CCR, Nicușor Dan a invocat încălcarea unor directive europene, între care Directiva Habitate și Directiva Păsări. Potrivit Financiarul, organizațiile Bankwatch România, Comunitatea Declic, EcoLegal și Eco-Civica avertizează că legea ar putea afecta 27 de parcuri naționale și naturale, ceea ce deschide perspectiva unor noi litigii între calendarul de implementare a proiectelor energetice și normele de protecție a mediului.
Inițiatorul legii, senatorul PSD Daniel Zamfir, a salutat decizia Curții Constituționale. Acesta a declarat că proiectul pe care l-a inițiat în 2022 va intra în vigoare. „Legea pe care am inițiat-o încă din 2022 și care permite continuarea hidrocentralelor va intra în vigoare săptămâna viitoare!!! CCR a publicat în MO decizia de respingere a contestării legii care permite continuarea hidrocentralelor începute în trecut și neterminate din cauza condițiilor aberante de mediu impuse prin introducerea lor în zona ariilor protejate”, a afirmat senatorul. Într-o altă postare, acesta a adăugat: „A venit «Zamfireasca» fatală pentru neomarxiști!”.
Pe termen scurt și mediu, efectele legii se vor vedea în reluarea unor investiții amânate de ani de zile și, potențial, în creșterea capacității de producție energetică. Pentru operatorii care dețin deja capacități în arii protejate, excepțiile privind lucrările de mentenanță și modernizare pot simplifica procedurile administrative. În același timp, riscul de noi contestații pe componenta de mediu rămâne un factor important, având în vedere precedentul creat pentru intervenții economice în zone protejate.
