Agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) prognozează o creștere economică zero pentru România în cursul acestui an, țara noastră fiind singura din regiune aflată în stagnare. În același timp, agenția menține ratingul de țară la nivelul BBB- cu perspectivă negativă, acesta fiind ultimul prag din categoria recomandată pentru investiții („investment grade”). O nouă evaluare a calificativului României este programată pentru 2 octombrie.
Prognoza plasează economia românească într-o poziție singulară în Europa Centrală și de Est, unde majoritatea statelor sunt estimate să înregistreze creșteri economice de peste 2%. Singura excepție, în afara României, este Slovacia, pentru care se anticipează un avans de 0,5%.
Miza evaluării din toamnă este considerabilă. O retrogradare a ratingului de țară la categoria „junk” (nerecomandată pentru investiții) ar atrage consecințe financiare imediate. Costurile la care statul român se împrumută pe piețele internaționale ar crește semnificativ, iar o parte dintre investitorii instituționali ar putea fi obligați, prin propriile regulamente, să își retragă capitalul. Într-un astfel de scenariu, România ar putea fi nevoită să solicite asistență financiară de la Fondul Monetar Internațional. Pentru cetățeni și companii, riscul se traduce printr-o finanțare mai scumpă pentru stat, într-un context economic deja lipsit de creștere.
Raportul S&P atrage atenția și asupra altor indicatori macroeconomici. Datoria publică este prognozată să continue traiectoria ascendentă, urmând să atingă 61,6% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2026 și 63,6% din PIB în 2027. Un astfel de nivel ar plasa România printre țările cu cele mai mari datorii din Europa Centrală și de Sud-Est.
În privința deficitelor, prognoza indică o situație mixtă. Deficitul de cont curent, care reflectă diferența dintre importurile și exporturile de bunuri și servicii, este estimat să ajungă la 7,2% la finalul anului 2026. Această valoare este de două ori și jumătate mai mare decât media regiunii. Cele mai apropiate niveluri sunt înregistrate de Bulgaria și Letonia, ambele cu 5,8%. Pe de altă parte, deficitul bugetar, singurul indicator cu o evoluție pozitivă în prognoză, ar urma să scadă la 6,3% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027. Chiar și cu această îmbunătățire, România ar coborî de pe primul pe al treilea loc în regiune în funcție de mărimea deficitului, sub Polonia și Ungaria, conform datelor analizate de Jurnalul Național.
Până la decizia din octombrie, S&P va monitoriza cu atenție trei elemente principale: evoluția economică, în contextul în care România este singura țară din zonă fără creștere anticipată, dinamica datoriei publice și nivelul ridicat al deficitului extern. Acești factori vor fi decisivi pentru menținerea sau retrogradarea ratingului de țară.
