Suspendarea brevetelor pentru vaccinurile anti-Covid, un butoi cu pulbere. SUA susțin ideea, companiile farmaceutice se opun

[ad_1]

Statele Unite sprijină ideea suspendării temporare a brevetelor pentru vaccinurile anti-Covid. Washingtonul susține că vrea respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, dar consideră că acum este nevoie de orice măsură pentru a combate pandemia, scrie BBC.

„Este o criză sanitară globală, iar circumstanţele extraordinare ale pandemiei de COVID-19 îndeamnă la măsuri extraordinare”, a declarat reprezentanta americană pentru comerţ, Katherine Tai.

„Administraţia crede cu fermitatea în protecţia proprietăţii intelectuale, dar, pentru a pune capăt acestei pandemii, susţine ridicarea acestei protecţii pentru vaccinurile împotriva COVID-19”, a motivat ea, adăugând că Washingtonul participă „activ” la negocierile desfăşurate la Organizaţia Mondială a Comerţului pentru a permite ridicarea acestor brevete.

India și Africa de Sud sunt printre cele mai vocale țări care cer statelor producătoare de vaccinuri să împărtășească tehnologia acestora cu țările sărace, pentru a permite imunizarea a cât mai multor oameni.

Apelul lor este susținut de Organizația Mondială a Sănătății care a salutat decizia Administrației Biden.

De partea cealaltă, industria farmaceutică și-a anunțat dezamăgirea, față de anunțul administrației americane. Companiile farmaceutice susțin că suspendarea brevetelor nu va mări producţia de vaccinuri şi nu va oferi soluţiile necesare pentru combaterea crizei sanitare mondiale.

Ce ar însemna renunțarea?

Dacă este aprobată, spun susținătorii acestei idei, renunțarea la brevet ar permite creșterea producției de vaccinuri și ar crește accesibilitatea țărilor mai puțin bogate la doze de vaccin.

Multe țări în curs de dezvoltare au susținut că normele care impun țărilor să protejeze brevetele și alte forme de proprietate intelectuală sunt un obstacol în calea creșterii producției de vaccinuri și a altor produse necesare pentru combaterea pandemiei.

Îndemnaţi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) să-şi manifeste solidaritatea în acest domeniu, membrii G7 (Statele Unite, Japonia, Canada, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia) au discutat miercuri la Londra despre modalităţile de a creşte asistenţa lor financiară sau de a împărţi dozele lor excedentare pentru a veni în ajutorul ţărilor sărace.

SUA vor începe negocierile cu Organizația Mondială a Comerțului pentru a încerca să se ajungă la suspendarea temporară a brevetelor. Acest lucru ar putea dura însă, deoarece deciziile OMC necesită un consens al tuturor celor 164 de membri.

Care au fost reacțiile?

Tedros Adhanom Ghebreyesus, șeful OMS, a numit decizia SUA „istorică” și a marcat „un moment monumental în lupta împotriva Covid-19”.

„Felicit Statele Unite pentru această decizie istorică în favoarea echităţii în vaccinare, acordând prioritate bunăstării tuturor persoanelor de pretutindeni în acest moment crucial. Acum, să mergem cu toţii rapid înainte, solidar, pentru a ne baza pe ingeniozitatea şi angajamentul oamenilor de ştiinţă care au produs vaccinurile COVID19 care salvează vieţile”, a scris pe Twitter directorul general al OMS.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Companiile farmaceutice și-au exprimat însă opoziția, insistând că brevetele nu sunt principalul obstacol în producția de vaccinuri și au avertizat că această inițiativă ar putea împiedica procesul de inovație.

Federația Internațională a Producătorilor și Asociațiilor Farmaceutice a numit această măsură „dezamăgitoare”.

Dr. Amesh Adalja, cercetător principal la Centrul Johns Hopkins pentru Securitatea Sănătății, a declarat pentru Reuters că renunțarea la brevet echivalează cu exproprierea de acest drept al proprietății a companiilor farmaceutice ale căror inovație și investiții financiare au făcut posibilă dezvoltarea vaccinurilor Covid-19.

Editor : Georgiana Marina

[ad_2]

Citește mai mult..

SUA îl nominalizează pe fostul șef Mastercard pentru a conduce Banca Mondială. Acesta ar fi primul indian care ocupă funcția

[ad_1]

Statele Unite îl nominalizează pe fostul şef al Mastercard Ajay Banga pentru a conduce Banca Mondială (BM), a anunţat joi preşedintele Joe Biden, transmite AP.

Anunţul vine după demisia surprinzătoare a preşedintelui Băncii Mondiale, David Malpass, înaintată săptămâna trecută. Malpass, numit de fostul preşedinte Donald Trump, va părăsi conducerea băncii multilaterale de dezvoltare, care acordă finanţare de miliarde de dolari pe an economiilor în curs de dezvoltare, cu aproape un an înainte de încheierea mandatului de cinci ani. El nu a precizat motivele deciziei, spunând într-un comunicat că „după ce s-a gândit serios a decis să exploreze noi provocări”, conform Agerpres.

Americano-indianul Ajay Banga, în prezent vicepreşedinte la firma de private equity General Atlantic, are o experienţă în afaceri de peste 30 de ani, având diverse funcţii la Mastercard, Crucea Roşie, Kraft Foods şi Dow Inc. Este prima persoană născută în India desemnată pentru a conduce Banca Mondială.

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că experienţa lui Bang „îl va ajuta să îndeplinească obiectivele Băncii Mondiale de eliminare a sărăciei extreme şi extinderea prosperităţii comune, efectuând schimbările necesare pentru evoluţia eficientă a instituţiei”, care include îndeplinirea „ambiţioaselor obiective climatice şi reducerea emisiilor”.

Banca Mondială a promis să realizeze „un proces de selecţie deschis, bazat pe merite şi transparent” şi a precizat că va accepta nominalizări până în 29 martie.

De la înfiinţarea Băncii Mondiale, la finalului celui de Al Doilea Război Mondial, în mod tradiţional Statele Unite au ales liderul instituţiei, în timp ce Europa alege directorul general al FMI.

[ad_2]

Citește mai mult..

Lituania vrea ca SUA să trimită rachete HIMARS, elicoptere și capacităţi de supraveghere a spaţiului aerian în țările baltice

[ad_1]

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a anunţat miercuri că i-a propus omologului său american Joe Biden ca SUA să desfăşoare artilerie HIMARS, elicoptere de atac şi capacităţi de supraveghere a spaţiului aerian suplimentare în ţările baltice, relatează Reuters.

Nauseda le-a declarat jurnaliştilor că a făcut această propunere în timpul întâlnirii dintre Joe Biden şi liderii ţărilor din Formatul Bucureşti 9 (B9), în cadrul reuniunii lor extraordinare desfăşurată miercuri la Varşovia, conform Agerpres.

Înaintea reuniunii, şeful statului lituanian a spus că doreşte o mai mare implicare a SUA în Europa şi mai multe arme trimise Ucrainei.

„Haideţi să îi dăm Ucrainei toate armele de care are nevoie pentru a înfrânge agresorul”, a scris el pe Twitter.

„Să continuăm să ne consolidăm apărările. Flancul estic al NATO trebuie să rămână în atenţia noastră”, a adăugat Gitanas Nauseda.

Liderul de la Casa Albă s-a angajat miercuri, în prezenţa secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, să protejeze ţările de pe flancul estic al NATO.

„Ca parte a flancului estic al NATO, vă aflaţi în prima linie a apărării noastre colective. Ştiţi mai bine decât oricine ce este în joc în acest conflict, nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru libertatea democraţiilor din întreaga Europă şi din întreaga lume”, a spus Biden.

Formatul B9 include Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria şi a fost creat în 2015 ca răspuns la ceea ce aceste naţiuni au considerat a fi atitudinea agresivă a Rusiei după anexarea unilaterală a peninsulei Crimeea în 2014.

Reuniunea B9 a încheiat turneul european al preşedintelui Joe Biden, care luni a făcut o vizită-surpriză la Kiev, iar marţi şi miercuri s-a aflat în Polonia.

Lituania a aderat la NATO în 2004 şi va găzdui în 11-12 iulie un summit al acestei organizaţii.

Editor : A.C.

[ad_2]

Citește mai mult..

China refuză să dea asigurări că nu va invada Taiwanul: „Nu a fost niciodată o țară și nu va fi o țară nici în viitor”

[ad_1]

Fostul șef al diplomației chineze, Wang Yi, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai Chinei în ce privește politica externă, a refuzat să dea asigurări că Taiwanul nu va fi invadat de armata chineză, spunând că Taiwanul „Nu a fost niciodată țară și nici nu va fi în viitor”, relatează The Guardian.

Wang a refuzat să asigure că un atac al Chinei împotriva Taiwanului nu este iminent. El a spus că insula „face parte din teritoriul chinez”. „Nu a fost niciodată o țară și nici nu va fi o țară în viitor”, a continuat el, amenințând alte țări să nu se implice în situația din Taiwan.

Tonul lipsit de nuanțe al diplomatului chinez face mai puțin probabilă o întâlnire cu secretarul de stat american, Antony Blinken. La conferință, Wang a discutat cu cancelarul Olaf  Scholz și cu președintele Emmanuel Macron.

Wang a vorbit, de asemenea, și de incidentul cu balonul de spionaj și a calificat reacția Statelor Unite la apariția unui balon pe cerul său drept „absurdă și isterică” și a spus că doborârea dispozitivului a fost un „abuz de forță”.

Wang a vorbit, sâmbătă, la Conferința de Securitate de la Munchen. „Ce s-a întâmplat nu arată că SUA sunt puternice. Din contră, arată slăbiciunea lor”, a susținut diplomatul chinez. Wang mai spune că doborârea balonului de spionaj a reprezentat „o încercare a administrației Biden de a distrage atenția de la problemele interne cu care se confruntă”.

China a insistat că balonul care a traversat Statele Unite de la o coastă la alta a fost un dispozitiv civil meteorologic și că obiectivele acestuia nu erau nefaste.

Editor : Adrian Dumitru

[ad_2]

Citește mai mult..

Unul din obiectele distruse de SUA cu rachete de 400.000 de dolari ar putea fi balonul unui club de amatori, în valoare de 12 dolari

[ad_1]

Unul dintre obiectele doborâte de forțele aeriene americane cu o rachetă de 400.000 de dolari, weekendul trecut, ar fi putut fi un balon de 12 dolari lansat de un grup de amatori, relatează Business Insider.

Brigada Bottlecap de baloane din Nordul Illinois a declarat pentru Săptămâna Aviației că unul dintre baloanele sale a dispărut și că este posibil să fi fost printre obiectele doborâte de forțele aeriene americane.

Clubul a spus că a urmărit traseul balonului său argintiu. Ultima poziție raportată a fost pe 10 februarie, în largul coastei de vest a Alaskăi.

Clubul trimite baloane la mare altitudine, apoi le urmărește traseul pe tot globul. Un astfel de balon poate costa între 12 la 180 de dolari.

Potrivit instrumentelor de urmărire ale Administrației Naționale pentru Oceane și Atmosferă (NOAA), balonul a zburat deasupra Teritoriului Yukon din Canada pe 11 februarie – în aceeași zi în care SUA au declarat că au doborât un obiect misterios în acea zonă.

SUA au spus că obiectul doborât de avionul său F-22 era „de natură cilindrică” și zbura în aceeași locație și la aceeași altitudine cu balonul clubului de amatori.

Balonul a făcut înconjurul globului de mai multe ori înainte de a fi declarat „dispărut în acțiune” sâmbăta trecută, a spus grupul.

Forțele aeriene americane au folosit rachete Sidewinder pentru a doborî acest obiect și alte două obiecte neidentificate. Rachetele cu care au fost lovite au costat peste 400.000 de dolari bucata.

Președintele SUA, Joe Biden, a spus că obiectele doborâte, operate probabil de companii private, nu aveau elemente de spionaj.

Cea mai recentă evaluare este că erau baloane operate de companii private, fie baloane meteo, fie baloare folosite în alte scopuri, inclusiv cercetare științifică, a spus Biden.

Editor : M.B.

[ad_2]

Citește mai mult..

Damascul acceptă deschiderea a două puncte de trecere a frontierei. SUA: Dacă regimul trece la fapte, ar fi un lucru bun pentru oameni

[ad_1]

Preşedintele sirian, Bashar al-Assad, a fost de acord să deschidă două noi puncte de trecere a frontierei dintre Turcia şi nord-vestul Siriei pentru trei luni pentru trecerea ajutorului umanitar acordat victimelor cutremurului, a anunţat luni secretarul general al ONU, Antonio Guterres, relatează AFP.

„Salut decizia de astăzi a preşedintelui sirian Bashar al-Assad de a deschide cele două puncte de trecere Bab Al-Salam şi Al Ra’ee între Turcia şi nord-vestul Siriei pentru o perioadă iniţială de trei luni”, a declarat Antonio Guterres într-un comunicat.

Preşedintele sirian i-a anunţat această decizie şefului operaţiunilor umanitare ale ONU, Martin Griffiths, pe care l-a întâlnit mai devreme în cursul zilei la Damasc, anunţ pe care Martin Griffiths l-a transmis Consiliului de Securitate care s-a reunit luni după-amiază pentru a discuta despre situaţia umanitară din Siria, a precizat pentru AFP o sursă din cadrul Naţiunilor Unite.

Washingtonul a salutat rapid acest anunţ, dacă este pus în aplicare.

„Dacă regimul este serios în această privinţă, dacă regimul este dispus să treacă de la cuvinte la fapte, atunci ar fi un lucru bun pentru poporul sirian”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Înainte de cutremurul care a lovit Siria şi Turcia, aproape întreg ajutorul umanitar crucial pentru peste 4 milioane de persoane trăind în zonele rebele din nord-vestul Siriei era transportat din Turcia prin punctul de trecere a frontierei Bab al-Hawa, singurul autorizat Consiliul de Securitate.

Acest mecanism transfrontalier creat în 2014 printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU este contestat de Damasc, dar şi de Moscova, membru permanent care are drept de veto şi care a făcut presiuni în ultimii ani pentru reducerea numărului de puncte de trecere de la patru la unul singur.

În timp ce apelurile pentru deschiderea de noi puncte de trecere s-au înmulţit în ultimele zile, mai mulţi membri ai Consiliului de Securitate, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, au cerut o nouă rezoluţie în acest sens.

Dar acordul Damascului face ca această rezoluţie să fie superfluă.

Deschiderea celor două noi puncte de trecere „va permite să intre mai mult ajutor, mai rapid”, şi-a exprimat mulţumirea Antonio Guterres, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Editor : Liviu Cojan

[ad_2]

Citește mai mult..