Economia României a continuat să se contracte și în al doilea trimestru al anului 2026, însă ritmul de scădere a încetinit. Conform datelor-semnal publicate de Institutul Național de Statistică, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o scădere de 0,4% în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, pe serie brută. Încetinirea este vizibilă față de primul trimestru al anului, când declinul anual fusese de 1,2%. Pe ansamblul primului semestru din 2026, economia a rămas pe teritoriu negativ, cu o contracție de 0,8% față de perioada similară a anului precedent.
În ciuda acestei temperări a scăderii economice, costul finanțării pentru companii și pentru stat nu se va reduce în viitorul apropiat. Banca Națională a României (BNR) condiționează orice decizie de relaxare monetară, adică de ieftinire a creditului, de o scădere consistentă a inflației. Rata anuală a inflației în România a fost de 9,2% în luna iunie 2026, un nivel considerat ridicat care menține presiunea asupra deciziilor de politică monetară.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis un mesaj de prudență, legând direct calendarul reducerii dobânzilor de evoluția prețurilor. „Pe măsură ce inflația va scădea, vom scădea și dobânzile, probabil la început de 2027. Nu avem o recesiune dramatică a economiei, dar nici nu vom vedea o revenire rapidă”, a declarat guvernatorul. Pentru mediul de afaceri care se bazează pe credite pentru investiții și pentru guvernul care trebuie să acopere deficitul bugetar, acest semnal indică menținerea unor costuri de împrumut ridicate pe termen mediu.
Contextul economic este completat de menținerea perspectivei negative pentru ratingul de țară al României de către agențiile Moody’s și Fitch, care invocă riscuri fiscale și externe. În acest climat, statul se confruntă cu presiuni de finanțare a deficitului și de refinanțare a datoriei publice. O metodă utilizată este emiterea de titluri de stat din programul Tezaur, destinate direct populației. Financiarul Aceste evoluții arată că, deși contracția economică se temperează, provocările legate de costul banilor și de echilibrul bugetar persistă.
