Statul a devenit principalul motor al creșterii datoriei externe
Datoria externă totală a României, care include atât sumele împrumutate de stat, cât și de sectorul privat, a ajuns la 232,7 miliarde de euro la 30 iunie 2026. Cifra reprezintă o creștere de 4,3 miliarde de euro față de soldul de 228,4 miliarde de euro înregistrat la finalul anului 2025. Datele Băncii Naționale a României arată o schimbare a dinamicii: dacă la începutul anului fluxurile private contribuiau semnificativ, acum avansul este generat în principal de administrația publică.
În primul semestru din 2026, datoria externă a administrației publice a crescut cu 3,39 miliarde de euro, atingând un total de 129 de miliarde de euro. Astfel, sectorul public a ajuns să dețină 55,4% din datoria externă totală a țării și a generat aproape 80% din majorarea înregistrată în primele șase luni ale anului. Această evoluție are loc în contextul unei nevoi ridicate de finanțare a deficitului bugetar. O dovadă a eforturilor de atragere de fonduri este majorarea dobânzilor la titlurile de stat Tezaur, care au urcat în 2026 până la 7,15%. În același timp, agențiile de rating monitorizează dezechilibrele fiscale și externe, Moody’s reconfirmând recent ratingul suveran al României la Baa3, dar cu perspectivă negativă.
Indicatorii de siguranță s-au deteriorat
Structura datoriei externe arată o dependență crescută de finanțarea pe termen lung. La 30 iunie 2026, datoria pe termen lung se ridica la 184,5 miliarde de euro, adică 79,3% din total, în creștere cu 2,4% față de sfârșitul lui 2025. În paralel, datoria pe termen scurt a urcat la 48,1 miliarde de euro, reprezentând 20,7% din total. Pentru Trezorerie, această structură implică o presiune mai mare pentru refinanțare pe termen lung, într-o perioadă în care costurile de împrumut sunt influențate de evaluările agențiilor de rating.
Anumiți indicatori cheie reflectă o marjă de siguranță mai redusă. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a scăzut la 100,2% la finalul primului semestru din 2026, de la 104,4% la sfârșitul anului 2025. Deși valoarea nu indică o problemă iminentă, ea arată o subțiere a rezervei de siguranță. Un alt indicator, capacitatea rezervelor internaționale de a acoperi importurile de bunuri și servicii, a coborât de la 6 luni la finalul lui 2025 la 5,8 luni la 30 iunie 2026. Aceste mișcări pun presiune asupra evaluării stabilității externe a țării, într-un moment în care investitorii sunt atenți la disciplina fiscală și la necesarul de refinanțare al statului, conform datelor analizate de Financiarul.
Contribuția sectorului privat scade, lăsând statul mai expus
În contrast cu tendința din sectorul public, componenta privată a datoriei externe a scăzut. Creditele intragrup, asociate investițiilor străine directe, s-au redus cu 1,05 miliarde de euro în primele șase luni din 2026, ajungând la un sold de 50,4 miliarde de euro. Această scădere accentuează rolul administrației publice în majorarea soldului total.
Există însă și o evoluție pozitivă. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung, care măsoară plățile scadente raportate la încasări, s-a redus la 15,2% în perioada ianuarie-iunie 2026, comparativ cu 18,4% în anul 2025. Pentru finanțele publice, aceasta înseamnă o sarcină de plată mai mică în perioada analizată. Cu toate acestea, consecința imediată a creșterii datoriei publice externe este că fiecare nouă finanțare va fi evaluată prin prisma nivelului deja ridicat, de 129 de miliarde de euro, și a degradării indicatorilor de acoperire, menținând presiunea asupra costurilor viitoare de împrumut.
