Schimbare majoră în privința transparenței averilor demnitarilor
Un amendament adoptat luni, 27 iulie, în Comisia juridică a Camerei Deputaților, cu voturile partidelor PSD, PNL și USR, va modifica fundamental accesul public la informațiile despre averile demnitarilor. În loc de publicarea integrală a declarațiilor de avere, acestea vor fi înlocuite de un document sintetic, denumit „declarație de interese financiare”, care va prezenta activele și veniturile în intervale valorice, nu ca sume exacte.
Consecința directă a acestei modificări este că presa, organizațiile civice și cetățenii nu vor mai putea urmări cu precizie evoluția conturilor sau a altor active deținute de persoanele cu funcții publice. Verificarea unei creșteri specifice a averii de la un an la altul va deveni mult mai dificilă odată ce o sumă exactă este înlocuită de un prag valoric. Noul document va fi un rezumat generat automat de Agenția Națională de Integritate (ANI). În schimb, instituțiile statului, precum ANI, ANAF și parchetele, își vor păstra accesul neîngrădit la datele complete și exacte din declarațiile de avere.
Modificarea legislativă este justificată prin Decizia nr. 497 a Curții Constituționale din anul 2025, care a interzis includerea bunurilor și veniturilor aparținând soților sau soțiilor demnitarilor în declarațiile de avere publice.
Critici privind lipsa de consultare și reducerea transparenței
Experții anticorupție susțin că decizia Curții a fost interpretată într-un mod care restrânge transparența mai mult decât era necesar. Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, a acuzat Ministerul Justiției și ANI că au elaborat proiectul fără o consultare publică reală. Potrivit acestuia, citat de Jurnalul Național, procesul s-a desfășurat în secret. „Ministerul Justiției și ANI au gestionat întregul proces într-o secretomanie totală. Practic, cele două instituții s-au întâlnit și au elaborat proiectul fără nicio consultare reală”, a declarat Nicolae, precizând că discuțiile ar fi avut loc cu Comisia Europeană, dar nu și cu experții sau organizațiile neguvernamentale din România.
Același expert consideră că soluția adoptată este negativă din perspectiva interesului public. „Dacă citim cu atenție decizia Curții Constituționale, observăm că, cel puțin pentru anumite categorii de demnitari, declarațiile complete de avere și de interese ar fi putut rămâne publice. Curtea nu interzice publicarea lor pentru persoanele care ocupă funcții importante în stat”, a explicat Radu Nicolae.
Totuși, el a menționat că forma finală este o îmbunătățire față de propunerea inițială a Ministerului Justiției, care nu prevedea niciun fel de declarație publică. „În forma adoptată de Comisia juridică a fost introdusă această declarație de interese financiare, care reprezintă, practic, un rezumat al declarației de avere și de interese. […] Faptul că această prevedere a fost reintrodusă este, totuși, un lucru bun, pentru că în proiectul transmis inițial de Ministerul Justiției nici măcar această declarație nu exista”, a adăugat el.
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a încadrat această modificare într-un proces mai vechi de limitare a transparenței, amintind de anul 2013, când, tot în urma unei decizii a Curții Constituționale, au fost anonimizate adresele imobilelor și numele complete din declarațiile publicate. Toader a legat decizia actuală și de noile reguli din Codul civil referitoare la separația de patrimoniu între soți, argument invocat și de Curte. În același pachet legislativ a fost inclusă și extinderea obligației de a depune declarații de avere și pentru consilierii de stat, la propunerea deputatului PNL Gabriel Andronache.
